Connect with us

Exclusiv

Increngătura politică ascunsa a gunoaielor(VI)/Catastrofele ecologice din Prahova si legaturile acestei grupari de crima organizata cu CONPET SA Ploiesti si statia de tratare mecano-biologică a deșeurilor (TMB)

Publicat

pe

Prahova nu a dus niciodată lipsă de scandaluri cu miză financiară enormă. Pentru că întotdeauna din Prahova au fost oameni puternici implicați în deciziile luate de vârf și este aproape inutil să-i mai amintim pe cei care au fost la vedere.

Există actori care învârt banii cu lopata, care și-au subordonat o latură a activității economice, din județ și nu numai, care au știut să ungă toate rotițele ca nimeni să nu-i deranjeze. Evident, nu pot face asta fără acceptul șefilor politici, aflați într-o frăție directă sau bine unsă prin interpuși. Când vremurile o cer, interesele se pot întâlni sau pot fi bine sincronizate la un corn sau un pahar cu lapte.
Un asemenea domeniu îl reprezintă tot ce înseamnă colectarea, transportul, depozitarea/valorificarea gunoaielor în județ dar si eliminarea deşeurilor de foraj.

Încrengătura politică ascunsa a gunoaielor/Există o “mafie” a gunoiului? Cu siguranta – DA! (II)

Mafia gunoaielor in Prahova si institutiile implicate in protejarea lor (I)


In aceste episoade v-am dezvaluit infractiunile savarsite de directorul Diaconu Florin si structura clandestin-subterana, coordonata de acesta si de catre dispozitvele sale operational-relationale extinse, din mediile socio-politice interne judetene si national-regionale, cu extinse implicatii si efecte internationale, in planurile politicilor economice nationale, in relatiile internationale si in formulele aferente relatiilor bilaterale ale Romaniei, conditionand, influentand si implicand, prin presiuni asa-zise de aliniere la normele de legalitate, actiuni savarsite in actul de inspectie specializat, pe linie de control a sistemelor de protectie a sistemelor de mediu inconjurator.
Actiunile directorului Diaconu Florin au, la baza, in principal, scenarii de constrangere si santaj, prin impunerea adoptarii unor masuri si solutii, de catre agentii economici care fac obiectul actelor de control al inspectorilor APM Prahova si Garda de Mediu Prahova, fapte care exced nivelelor de acte penale, fiind savarsite prin incalcarea legislatiei penale in sectorul economic, dar si acte si fapte prev de disp Legii 51/1991 si ale caror efecte imediate, au fost resimtite la avansate dimensiuni diplomatice si care au avut si au, in continuare, consecinte deosebit de grave, in planurile reprezentate de promovarea intereselor nationale, in cadrul formulelor transantionale ale sistemelor de aliante multinationale, ale programelor UE si cele ale strategiilor si actiunilor mutale si comunitar-europene si transatlantice, pe linie de protectie a mediului.
Legaturi suspecte, cu reprezentantii conducerilor firmelor Pikanore SRL, cu sediul si punctul de lucru din satul Negoiesti, comuna Brazi, Judetul Prahova, str. Piatra Craiului, nr.13: fratii Alexandru si Cristian ALEXANDRU, propietari hotelului cu acelasi nume, achizitionat in sistem subteran, fara proceduri de fiscalizare si declaratii reale, in procesul de vanzare-cumparare, al carui fosti propietari (Constantin Vlad & Moise Adrian, cunoscuti drept Somerul si Narcis) au facut obiectul unor dosare penale in domeniul economic.


Legaturi: politistii si sefi din IPJ Pahova, DGIPI/SIPI (ex U.M 0962), ulterior DGA-Constantin Ispas, Saghel Emanuel, Adrian Radulescu, Vidrasc Claudiu Dragos, Simona Vidrasc, Ion Tudose zis „Pictorul”- administrator al societatii Prunus SRL, persoana care i-a oferit fostului sef SRI Prahova, Col Marin Constantin, disimulat, printr-un cvasi-imprumut si prin livrari succesive, sub forma unor transe, mai multe sume de bani, pentru achzitiile reprezentate de o casa in mun. Ploiesti si o vila pe raza comunei Cornu, Judetul Prahova, cu acordul si sub incuviintarea unei persoane cu inalt rang politic.
Complicitatea acoperirii unor pseudo servicii ecologice si de mediu, derulate si prin firma fratilor Alexandru si Cristian Alexandru, alaturi de administratorul Prunus, se inscrie pe linia legaturilor si faptelor suspecte ale directorului APM Prahova si corespund, intrutotul, unor scheme si scenarii de alocare si cheltuire a unor sume, in ianuarie 2020, pentru recentele vizite in SUA, ale echipei alaturi de care s-a deplasat, in interes personal, actualul director al agentiei, Florin Diaconu.
Similar, acesta acopera, santajeaza si impune solutii companiilor multinationale care s-au constituit in cartelui investitorilor strategici, in sectorul energetic al Romaniei, respectiv companiile Rompetrol, LukOil, OMV Petrom, diverse si diferite autoritati, entitati, firme si societati locale, nationale si, in special, internationale.
Cazuistica institutiilor abilitate (aflate in lucru spre finalizare) au confirmat in totalitate dezvaluirile noastre.
In articolul de luni, 17.02.2020, Incisiv de Prahova va devoala (cu probe) increngaturile acestei caracatite cu CONPET SA PLoiesti.

ANUNT-DE-PARTICIPARE (1)

Totusi nu putem sa mentionam ca ne bufneste „rasul-plansul” cand vedem disperarile unora sa compromita aceste dezvaluiri, ba atacand de pe un ziar ca un operator a pierdut licenta privind „incalcarea” L 349/2005, L 211/2011 și Le 196/2005 a fondului de mediu si/sau a hotărârii Consiliului Județean nr. 176/16.12.2019, ba atacand pe un SITE obscur un alt operator ce detine alta rampa.
De mentionat ca „operatorul pus la zid” si-a pierdut „licenta” si/sau a avut licenta „suspendata” la ordinul lui Diaconu Florin, directorul A.P.M. Prahova, cand acesta se afla in S.U.A, cand a dat ordin si a dictat ordinul si vom devoala cine l-a scris, director care se afla in S.U.A. pe „sponsorizari” ale membrilor acestei grupari (Recititi articolul „Increngătura politică ascunsa a gunoaielor(V)/Catastrofele ecologice din Prahova si legaturile acestei grupari de crima organizata”).
Acest „ordin” a fost anulat de „Prefectura”…
Adevarul il vom afla impreuna:
Vom afla in articolele viitoare contractele cu societatea care administrează TMB, Solid Waste Operation Prahova SRL (SWO) si de ce nu se respecta.
Adica din cauza operatorului…
Dar, aici vom reveni la CLANUL LOCAL:
1. Mihail Fâcă, fostul șef al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM).
PSD-ist cu ștate vechi, Mihail Fâcă a fost deputat de Prahova în timpul guvernării Năstase și, ulterior, administrator public al județului. În 2009, când PDL și PSD guvernau împreună, filiala partidului l-a trimis pentru prima dată la conducerea ANPM. Apoi, PSD a reintrat în opoziție și Mihail Fâcă a redevenit county manager la Prahova până în mai 2012, când e numit, din nou, în fruntea ANPM, imediat după instalarea USL la putere. Fâcă a rămas în funcție până în noiembrie, moment în care guvernul Ponta a pus problema descentralizării instituției și trecerea structurilor sale teritoriale sub autoritatea consiliilor județene
2. Fiul secretarului de stat de la Mediu, medicul Andrei Fâcă este asociat în firma Tehnoinstrument din Ploiești, specializată în consultanță tehnică tot pe probleme de mediu. Printre marii clienți ai companiei se numără coloși industriali precum Lukoil (rafinăria Petrotel), Petrom (rafinăria Petrobrazi), combinatul Azomureș al magnatului Ioan Niculae, dar și mari fabrici de ciment (Lafarge, Holcim), termoncentrale din toată țara și inspectorate județene pentru protecția mediului.
3. Felix Prisacariu – Expert tehnic management deseuri la Green Waste Sollution SRL Bucureşti si fost director al Rampei Ecologice Vitalia de la Boldesti Scaieni este o piesă importanta în jocul de puzzle al mafiei gunoaielor din Prahova si din tara.
4. Silvia Constantinescu – director executiv adjunct al Direcţiei absorbţie fonduri europene din cadrul Consiliului Judetean Prahova, concubina expertului tehnic management Felix Prisacariu.
In aceste conditii, contractul de concesiune a operării stației de sortare a deșeurilor Boldești Scăieni și a stației de tratare mecano-biologică a deșeurilor biodegradabile Ploiești, parafat între Consiliul Județean Prahova și SC SWO SRL (Solid Waste Operation) devine „suspect” si vom prezenta cum au fost eliminati alti participanti si motivele obscure din spate al acestor demersuri.
Stația de tratare mecano-biologică este parte a “Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în județul Prahova” de care s-a ocupat personal chiar Silvia Constantinescu – director executiv adjunct al Direcţiei absorbţie fonduri europene din cadrul Consiliului Judetean Prahova.
Legea 349/2005, Legea 211/2011 și Legea 196/2005 a fondului de mediu impun ca deșeurile, înainte de eliminare, să treacă prin anumite forme de tratare, prin care cantitatea de deșeuri să fie diminuată înainte de a ajunge la rampă (la groapa de gunoi).
În cazul în care acest lucru nu se întâmplă, autoritățile publice locale trebuie să suporte amenzi și penalități, inclusiv taxa pentru depozitarea definitivă a deșeurilor. Pentru ca legea să poată fi respectată, Consiliul Județean Prahova a construit și, în luna iulie a anului trecut, a pus în funcțiune stația de tratare mecano-biologică a deșeurilor (TMB).
Dar, iata adevarul filmat si/sau pozat de noi si nu numai, in mai multe zile consecutive:

Gunoaiele sunt preluate (netratate) si incarcate pentru rampa…

Deseurile „tratate” ajunse la rampa…Golaneala pe fata…

Deseurile ce ajung la TMB de la operatorul pus la zid se incarca netratate si se duc la rampa, doar incasandu-se banii publici. Belea! Prisacariu, te simti bine? Tu si concubina ta? Ca doar erai si esti la TMB doar sa bei cafeaua, firma castigatoare cu sprijinul nemijlocit al concubinei…
Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Prahova, prin onor conducere si Garda de Mediu sunt direct implicate! Revenim cu episoade savuroase pentru institutiile statului roman. (Cristina T.).

Exclusiv

Mii de ore de muncă și zeci de nopți nedormite

Publicat

pe

De

De astfel de eforturi și sacrificii a fost nevoie pentru ca polițistii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din județul Călărași să destructureze o grupare infractională specializată în contrabada cu țigări.
Politistii au desfășurat activități complexe de urmărire penală în perioada 2023-2024 pentru probarea activității infracționale a 27 de persoane implicate în contrabanda cu țigarete pe care le transportau din județul Suceava și din municipiul București pe raza mai multor localități din județul Călărași în scopul comercializării, o serie dintre acțiunile infracționale ale persoanelor implicate fiind constatate în flagrant cu sprijinul polițiștilor rutieri.
Polițistii din cadrul SICE au efectuat 49 de percheziții domiciliare la imobilele unor persoane fizice și la sediile unor persoane juridice de pe raza județului Călărași, ocazie cu care au ridicat bunuri și sume de bani constând în:
– 1.752.412 țigarete de contrabandă de diferite mărci;
– 20.370 lei;
– 28.160 euro;
– 1935 lire.
Valoarea totală a bunurilor ridicate cu ocazia perchezițiilor a fost estimată la suma de 1.494.997 lei, iar la finalizarea acestor activități a fost dispusă măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile față de 6 persoane, iar 10 au fost arestate preventiv pentru o perioadă de 30 de zile.
Un aspect extrem de relevant este reprezentat de faptul că polițiștii din cadrul SICE au beneficiat de sprijin și din partea altor structuri din cadrul IPJ Călărași, dintre care putem aminti: SOS Călărași, SIC, SAESP, Serviciul Criminalistic, SOP, SAS, Control Intern, Biroul pentru Protecția Animalelor, Poliția orașului Budești, Poliția orașului Oltenița, Poliția orașului Lehliu-Gară, Poliția municipiului Călărași și Poliția orașului Fundulea.
La nivelul IPJ Călărași mecanismele cooperării și coordonării eforturilor, inclusiv cu Direcția Operațiuni Speciale, Garda de Coastă Constanța și IJJ Călărași, au fost transpuse într-o adevarată muncă de echipă ale cărei rezultate au condus la destructurarea unei grupări infracționale cu ramificații în mai multe județe din țară, dezvaluie cei de la sindicatul Europol. (Sava N.)..

Citeste in continuare

Exclusiv

Într-un gest de sinceritate, Virgiliu Nanu, fost șef la OCPI, fost prefect de Prahova din partea PSD și candidat la postul de șef al Consiliului Județean Prahova – isi recunoaste incompetenta si solicita sa NU fie VOTAT! (I) – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

De

Într-o ședință comună de lucru, in șef al unui inspectorat de poliție îl întreabă pe reprezentantul jandarmilor dacă au personal suficient pentru a acoperi nevoile privind asigurarea evenimentelor, anunțate în județ, dezvaluie Vitalie Josanu de la sindicatul Diamantul. Întrebare la care acesta a răspuns că speră să vadă dificultățile depășite, mai ales că – în curând – vor veni forțe proaspecte, ”ne mai vin doi jandarmi în unitate, șefu!” N-am rezistat și l-am întrebat câți jandarmi s-au pensionat în 2023 și am primit un răspuns sec ”27!” Așadar, au ieșit 27 și în locul lor au venit 2 (doi) oameni… Acest scenariu îl regăsim practic în fiecare județ și nu doar la jandarmi, ci în orice structură a statului ce poartă uniformă. Bineînțeles, îi excludem de aici pe gardienii publici, ce se joacă și ei de-a poliția, ei se bucură de un alt tratament, aflându-se în slujba directă a politicienilor, mai dezvaluie sursa citata.

Evenimentele din 10-11 august 2018, în care au fost nevoiți să facă zid între Guvern și protestatari, au generat un val de indignare publică ce a dus la prăbușirea în alegeri a PSD-ului lui Dragnea. Odată cu căderea PSD-iștilor, Jandarmeria s-a ales și cu disprețul victorioșilor, mai ales a USR-Plus-iștilor, principalilii profitori, proletcultiști cu zel dar plini de teorii fără aplicații practice. Dacă în anul 2018, numărul pensionărilor în majoritatea județelor ar fixa în medie cam 6-7 jandarmi, se pare că tensiunile sociale în care au fost târâtă Jandarmeria Română și culminate cu protestele din 10-11 august 2018 au determinat o creștere bruscă a plecărilor din sistem, cu o dublare și chiar triplare în 31 unități județene. La nivel național constatăm o dublare iar din anii ulteriori, 2020-2023, urmează valori triple, situație pe care o pun mai ales pe seama înghețării Legii salarizării unitare de Guvernul Cîțu.

„Această traumă instituțională am resimțit-o din bucuria cu care am fost contactat de câțiva comunicatori publici din Jandarmerie și mulțumirile că Sindicatul ”DIAMANTUL” se interesează și de problemele lor. Îmi amintesc faptul că și la proteste, deși nu o puteau arăta deschis, în particular, jandarmii au solidarizat mereu cu polițiștii, fiind conștienți că revendicările noastre sunt comune.

Multe inspectorate au răspuns în aceeași zi sau câteva zile, fără a mai aștepta – așa cum ne-au obișnuit comunicatorii din poliție – împlinirea exactă a termenului limită ori chiar să-l depășească. E drept că Jandarmeria București ne-a anunțat că le-am dat prea mult de muncă și vor trebui să prelungească termenul de răspuns, ceea ce sugerează că nu s-a preocupat nimeni de o asemenea analiză, esențială în domeniul managementului resurselor umane. O analiză oricând opozabilă urii viscerale a USR-iștilor și indiferenței complice a struțo-cămilei liberal-socialiste. După primirea datelor de la Jandarmeria Capitalei putem prezenta această situație comparativă:

Țin să subliniez că în situațiile critice, Jandarmeria Română constituia o sursă de cadre predilectă pentru completarea funcțiilor vacante în Poliția Română, scenariu care – în condițiile actuale – a devenit iluzoriu. Acum și Jandarmeria se târăște cu o roată lipsă la căruță. Un fost jandarm îmi spunea că unitatea județeană din care făcea parte număra cam 350 de jandarmi. Trebuie arătat că vorbim de unități cu dislocare urbană, cam de trei ori mai puțin numeroase decât un inspectorat județean de poliție. De aceea, atunci când dintr-un inspectorat de jandarmi ca cel de la Prahova îți pleacă 95 de oameni, în 2020, apoi 92 în 2021, 65 în 2022 și 55 în 2023, situația e cât se poate de gravă. Nu mai puțin disperate sunt și cazurile altor județe cu plecări de peste 30 chiar 60 jandarmi în patru ani consecutivi. Oricum, dacă la nivel național – fără București -, în anul 2018, aveam în jur de 250 de pensionări din Jandarmerie, în cei patru ani consecutivi 2020-2023 de Pandemie usrist-liberal-psd-iste, au plecat din sistem cam de patru ori mai mulți, în fiecare an!

La fel ca în Poliția Română sau Pompieri, și la Jandarmi se constată că cele mai multe pensionări din anul 2023 se înregistrează în luna decembrie, concluzia fiind clară: oamenii au așteptat până în ultimul moment atingerea plafonului stabilit de Legea 153/2017, fiind clar dispuși să mai rămână. Au plecat în masă, după ce s-au convins că Ciolacu minte de îngheață apele, interesați să prindă indexarea din anul 2024.

În ceea ce privește criza de personal, putem observa că județele din nordul țării cu Bihor și județele din Oltenia stau ceva mai bine, în schimb, marea majoritate a depășit 20% și tinde spre 30%. Cu unele excepții, putem conchide că cele mai masive ieșiri din sistem s-au produs în județele cele mai înstărite, acolo unde sunt mereu alternative mult mai atrăgătoare, comparativ cu balanța restricțiilor și veniturilor unui jandarm.

Legat de previzionări, analizând datele de la Poliție, Pompieri și Jandarmerie, putem spune cu certitudine că ritmul pensionărilor a stagnat în acest moment, grație majorării salariului de grad. Prin urmare, calculat de la 1 aprilie, următoarele 6 luni, guvernanții pot respira ușurați după care – în lipsa plății altor restanțe – vom avea o creștere bruscă a numărului pensionărilor cu tendințe de apropiere spre valorile anului trecut. În acest moment, raportul dintre venituri/condițiile de pensionare și restricțiile vieții în uniformă este clar demotivant, astfel încât dacă nu se revine urgent la vârsta standard de pensionare de 60 ani și plata drepturilor restante, sistemul de ordine și apărare publică în România va trebui să caute vietnamezi pentru angajare.

Până la vietnamezi, poate vin la angajare gloata celor invidioși pe vârsta de pensionare și salariile jandarmilor, desigur cu idolii lor politici din USR, PLUS (REPER), PMP, PSD, UDMR și alți nemernici care complotează la distrugerea țării. Până la urmă ce mare lucru și cu Jandarmeria asta: inși cu armă”, mai precizeaza Vitalie Josanu!

 

Citeste in continuare

Exclusiv

Cetățeanul afgan care a atacat pe cei doi polițiști de frontieră din cadrul ITPF Timișoara a fost capturat împreună cu cealaltă călăuză – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

De

Transelectrica este condusă de Ștefăniță Munteanu, finul lui Marcel Ciolacu și apropiat al nepotului său, Miță Ciolacu. Miță Ciolacu este interpusul premierului Marcel Ciolacu în afaceri. Transelectrica, operatorul rețelei naționale de transport a energiei electrice se află în subordinea Secretariatului General al Guvernului. În cadrul SGG dictează foștii baroni de Ialomița, Neacșu și Moraru, momentan expulzați în Sectorul 3 la Negoiță. Transelectrica a fost obligată în instanță să plătească peste 30 de milioane de lei drept salarii, prime, bonusuri și penalități către foști șefi concediați ilegal, și nu a făcut tot ce putea pentru a câștiga aceste procese, arată un raport al Curții de Conturi. Oamenii lui Ciolacu și-au dat singuri măriri de salarii cu de la sine putere. Au plătit membrii consiliului de supraveghere și ai directoratului cu până la 55.050 lei brut/lună, sume care depășeau nivelul maxim care le putea fi acordat.

(Preluare –  Anchetatorii.ro):

Odată ce a pus mâna pe Transelectrica, nepotul premierului și-a extins afacerile în domeniul energiei

Miță Ciolacu – Marcel Ciolacu

Două societăți la care Mihai Cristian, nepotul premierului Marcel Ciolacu, deține câte 50% din părțile sociale, au depus proiecte la Ministerul Economiei ca să primească ajutor de stat de peste 110 milioane lei din fonduri PNRR pentru producția de energie eoliană și solară. În acest moment, proiectele celor două companii sunt aprobate în evaluare, în etapa de precontractare.

În proiecte, cele două firme – Solar Energy Production și Development Power Solar Energy – se angajează să construiască, până la 31 decembrie 2025, două parcuri fotovoltaice în comuna buzoiană Stâlpu, pe un teren de circa 90 de hectare.

Potrivit datelor transmise de Ministerul Energiei, Solar Energy Production a depus un proiect în valoare de 233.324.849 lei, din care vrea să primească ajutor de stat de 61.672.320 lei pentru creare capacitate nouă de producere energie electrică. Cealaltă firmă, Development Power Solar Energy, a depus un proiect în valoare de 184.944.080,19 lei, din care ajutor de stat de 50.716.320 lei, tot pentru creare capacitate nouă de producere energie electrică.

Solar Energy Production și Development Power Solar Energy au fost înființate în aprilie 2022, pe site-ul Ministerului de Finanțe nici una neavând raportată cifră de afaceri sau număr de angajați, ci doar piederi de 365.488 lei, respectiv 336.810 lei. În Ghidul Solicitantului elaborat de Ministerul Economiei pentru acordarea acestor ajutoare se prevede că finanțările PNRR pot fi accesate și de către companii nou înființate.

Unul dintre avizele obținute de cele două firme a fost dat, în prima parte a acestui an, de firma de stat Transelectrica, la conducerea căreia a fost numit, ulterior, Ștefăniță Munteanu, consilier județean PSD Buzău și un apropiat al nepotului al lui Marcel Ciolacu, după cum o arată o fotografie din 31 decembrie 2019.

Referitor la afacerile sale anterioare, Cristian Mihai Ciolacu a declarat că, în 2022, cifra totală de afaceri a acestora a fost de ”Aproximativ 40 milioane RON, in marea majoritate cu obiect de activitate comerț.”

Premierul Ciolacu și-a împrumutat nepotul cu 100 de mii de euro din veniturile sale de la covrigărie și din salariul de bugetar

În 2021, el a fost co-fondator, în Timiș, al firmei de construcții Comuncas SRL, în care o are drept parteneră de afaceri și pe Mihaela Teodora, soția ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, un apropiat al lui Marcel Ciolacu atât în PSD, cât și în viața personală.

Conform premierului, de această societate se leagă împrumutul de 490.000 de lei (aprox 100.000 de euro) pe care i l-a acordat nepotului și care figurează în declarația sa de avere. Banii ar fi fost investiți de Cristian Mihai Ciolacu drept capital sociale la înființarea Comuncas SRL.

Ce spune Curtea de Conturi despre hoțiile gestionate de Ștefăniță Munteanu, săgeata lui Miță Ciolacu și finul premierului Marcel Ciolacu

Transelectrica a plătit peste 30 de milioane de lei salarii și bonusuri câștigate în instanță de către foști șefi concediați ilegal. Adaosuri salariale de peste 35 milioane lei, în numai 3 ani, și prime de până la 20.000 lei per salariat, totul fără justificare, arată un raport al Curţii de Conturi.

Transelectrica, operatorul rețelei naționale de transport a energiei electrice, aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului, a fost obligată în instanță să plătească peste 30 de milioane de lei drept salarii, prime, bonusuri și penalități către foști șefi concediați ilegal, și nu a făcut tot ce putea pentru a câștiga aceste procese, arată un raport al Curții de Conturi.

În prezent, încă mai există și alte procese pe rol, așa că suma s-ar putea majora. Compania a acordat angajaților adaosuri salariale care au costat-o peste 35 de milioane de lei în numai 3 ani, dar și prime care ajung până la 20.000 de lei, fără a avea o justificare și fără a fi reflectate de performanță sau a fi motivate de vreo ocazie specială, mai arată raportul Curții de Conturi.

În plus, și-a plătit membrii consiliului de supraveghere și ai directoratului cu până la 55.050 lei brut/lună, sume care depășeau nivelul maxim care le putea fi acordat. De asemenea, compania a angajat inclusiv un lucrător comercial (adică un casier) pe un post în care acesta avea nevoie de alt tip de experiență. Lista neregulilor descoperite este lungă și o prezentăm pe scurt mai jos.

Curtea de Conturi inventariază în raportul din data de 4 aprilie circa 20 nereguli diferite descoperite pe parcursul ultimilor ani la Transelectrica
Curtea de Conturi inventariază în raportul din data de 4 aprilie circa 20 nereguli diferite descoperite pe parcursul ultimilor ani la Transelectrica. Conform raportului, compania de stat a acordat prime cu caracter special și adaosuri salariale, fără ca acestea să fie prevăzute în mod distinct în buget și fără ca ele să fie justificate de performanțe bune sau pentru evenimente speciale sau sărbători legale.

De exemplu, în anul 2020, cuantumul primelor a fost între 2.000 și 17.000 lei persoană, existând situații în care un salariat a primit două prime speciale în valoare totală de 20.000 lei.

Compania a acordat prime cu caracter special, în baza unor liste/tabele, în care sunt nominalizați salariați și cuantumul sumelor acordate, fără a avea la bază documente care să justifice scopul. Transelectrica nu a dovedit că a evaluat performanțele individuale ale salariaților pentru anul 2020 și aici aplicarea unor criterii de repartizare a sumelor/persoană.

De asemenea, compania a acordat și adaosuri salariale, conform statelor de plată în perioada 2020-2022 fără a fi justificate, nu a fost menționat scopul acordării lor, sărbătoarea legală sau evenimentul special așa cum prevede contractul colectiv de muncă.

Adaosurile salariale date de Transelectrica au fost de 16.937 lei/salariat și au fost acordate unui număr de 2.100 salariați, astfel că cheltuiala se ridică la peste 35 milioane de lei, în 3 ani.

Transelectrica a acordat indemnizații pentru membrii Consiliului de Supraveghere
Curtea de Conturi mai arată că Transelectrica a acordat indemnizații pentru membrii Consiliului de Supraveghere (cei numiți în anul 2020 pe un mandat de 4 ani) și pentru membrii Directoratului (cei numiți pe mandate provizorii în anul 2022) în alte condiții decât cele legale, depășind nivelul maxim pe care îl permitea legea guvernanței corporative.

Pentru cei șapte membri ai Consiliului de Supraveghere, remunerația a fost stabilită la 13.976 lei brut, iar ulterior a fost majorată la 15.532 lei brut/lună.

Curtea de Conturi atrage atenția în raport că, în cazul a 2 persoane selectate în baza eșantionării, nivelul indemnizației fixe acordate depășește nivelul maxim prevăzut de lege, calculat prin luarea în calcul a mediei (de 2 ori) pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată anterior numirii.

Totodată, pentru cei 5 membri provizorii ai Directoratului, compania a acordat o indemnizație fixă brută lunară de 46.597 lei brut/lună, pe care ulterior a majorat-o la 55.050 lei brut/lună.

Astfel, în cazul a 2 persoane din Directoratul selectate în baza eșantionării, nivelul indemnizației depășește nivelul maxim prevăzut de legea guvernanței corporative, calculat prin luarea în calcul a mediei (de 6 ori) pe ultimele 12 luni a câștigului salariat mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată anterior numirii.

Curtea de Conturi mai arată că Transelectrica a acordat avantaje unor membri provizorii ai Directoratului, precum cheltuieli cu chiria și transportul, în alte condiții decât cele legale. Pentru membrii care nu locuiau în București, compania a decontat contravaloarea chinei lunare în limita a 780 euro (fără TVA)/lună și contravaloarea transportului (rutier, aerian, feroviar) până la limita de 2.000 tei (fără TVA)/lună.

Transelectrica este parte într-un număr de 12 litigii în care foști membri ai Consiliului de Supraveghere și Directoratului

Curtea amintește că Transelectrica este parte într-un număr de 12 litigii în care foști membri ai Consiliului de Supraveghere și Directoratului, revocați în iunie 2021, au formulat acțiuni în pretenții (14.003.508 lei la care se adaugă dobânzi și actualizare cu indicele inflației), care fac obiectul unor arbitraje, aflate în diferite stadii procesuale.

Curtea de Conturi atrage atenția că Transelectrica nu a făcut tot ce putea pentru a câștiga aceste procese. „CNTEE Transelectrica SA nu în toate cazurile a folosit toate căile de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, fiind identificată situația în care, împotriva unei sentințe civile (nr. 3287/31.10.2018 pronunțate de Tribunalul București – Secția a Vl-a Civilă în dosarul nr. 43557/3/2017) compania a formulat apel peste termenul de 30 de zile prevăzut de lege (termen care este unul imperativ), fiind respins de Curtea de Apel care a constatat că apelanta- pârâtă Compania Națională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica” SA a formulat apelul tardiv. CNTEE Transelectrica SA, în baza acestei sentințe a efectuat cheltuieli în sumă totală de 4.230.801,30 lei (2.171.210 lei, remunerație valorificare OAVT; 773.687,71 lei, bonus de performanță; 1.186.511 lei, dobândă legală penalizatoare; 48.544,07 lei, cheltuieli de judecată; 51.017,52 lei, cheltuieli de executare silită; 915 lei, cheltuieli de judecată – apel contestație)”, mai arată Curtea de Conturi.

Curtea de Conturi a descoperit nereguli și în ce privește contractele de investiții ale companiei, printre care:

Prelungirea perioadei de execuție în cazul unor contracte de investiții, cu nerespectarea clauzelor contractuale, respectiv fără ca executantul să notifice Transelectrica imediat și în mod complet producerea forței majore și fără ca executarea lucrării să fie sistată.

Neurmărirca recuperării sumelor cu care a fost majorat prețul contractului (valoarea manoperei și profitul) în alte condiții decât cele legale. În contractul pentru Stația Electrică de Transformare 400/110/20 kV Domnești, unde antreprenor general a fost compania clujeană Energobit, Transelectrica a acceptat plata unor sume reprezentând diferențe la costurile cu manopera ofertată și executată în baza contractului. Compania a acceptat la plată facturi având anexate Tabele (întocmite de executant) cuprinzând diferențele la costurile cu manopera ofertată și executată în baza Contractului de lucrări. În justificarea sumelor incluse în aceste Tabele, au fost prezentate documente întocmite în mod neunitar de către Energobit SA, transmite Curtea de Conturi. Conform instituției, au fost constatate diferențe între formularul transmis companiei Transelectrica SA în data de 07.05.2018 și cel prezentat în instanță, în sensul înscrierii altor valori ale costului cu manopera și ale cotelor aplicate cheltuielilor indirecte și profitului: 5% (mai mari) față de 3% cheltuieli indirecte și 2% profit în formularul F3 prezentat în instanță. Astfel, Transelectrica a acceptat actualizarea prețului Contractului calculat în alte condiții decât cele legale, respectiv nu s-a limitat la actualizarea elementelor de cost/preț care au suferit modificărifla componenta manoperă), fiind majorate în mod nejustificat cheltuielile cu manopera și profitul.

Neîntreprinderea măsurilor de recuperare a penalităților de întârziere în cazul unui contract. Transelectrica a reziliat un contract fără a calcula și recupera penalitățile de întârziere pentru nefinalizarea la termen a execuției etapelor contractuale. Ulterior, compania a calculat penalități de întârziere de 10.195.849 lei și a solicitat executarea poliței de garantare privind buna execuție a contractului, care a fost respinsă ca fiind tardiv formulată.

Neurmărirea clauzelor contractuale în cazul contractului pentru staţia de la Bradu, de lângă Piteşti. Curtea de Conturi spune că Transelectrica nu a recuperat integral (620.687,62 lei) avansurile acordate executantului Romelectro SA, în condițiile în care acestea nu au fost justificate și utilizate integral, iar contractul a fost denunțat de executant. Compania nu a calculat penalități de întârziere pentru nerealizarea activităților aferente etapei a ll-a, până la data intrării în insolvență a Romelectro, mai arată Curtea de Conturi. De asemenea, compania nu a calculat penalități de întârziere pentru nerealizarea activităților aferente etapei a lll-a, de la încheierea duratei de execuție a lucrărilor, respectiv 19.04.2022, până la data denunțării contractului de către executant, respectiv 03.05.2022.

Citeste in continuare

Parteneri

Ultimile stiri locale

Exclusiv16 ore inainte

Mii de ore de muncă și zeci de nopți nedormite

De astfel de eforturi și sacrificii a fost nevoie pentru ca polițistii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice...

Exclusiv2 zile inainte

Într-un gest de sinceritate, Virgiliu Nanu, fost șef la OCPI, fost prefect de Prahova din partea PSD și candidat la postul de șef al Consiliului Județean Prahova – isi recunoaste incompetenta si solicita sa NU fie VOTAT! (I) – Ziarul Incisiv de Prahova

Într-o ședință comună de lucru, in șef al unui inspectorat de poliție îl întreabă pe reprezentantul jandarmilor dacă au personal...

Exclusiv3 zile inainte

Cetățeanul afgan care a atacat pe cei doi polițiști de frontieră din cadrul ITPF Timișoara a fost capturat împreună cu cealaltă călăuză – Ziarul Incisiv de Prahova

Transelectrica este condusă de Ștefăniță Munteanu, finul lui Marcel Ciolacu și apropiat al nepotului său, Miță Ciolacu. Miță Ciolacu este...

Afaceri4 zile inainte

Servicii profesionale de acoperișuri în Austria Inferioară cu TopDachService

Dacă sunteți în căutarea unei companii de încredere pentru servicii de Dachdecker, Dachsanierung sau Spengler în Oberösterreich, Top Dach Service...

Afaceri4 zile inainte

Mathias Dachdecker firma de acoperisuri in Wien

Dacă ești în căutarea unei firme de Dachdecker de încredere în Wien, Mathias Dachdecker este soluția perfectă. Cu o experiență...

Exclusiv4 zile inainte

Ce spune Curtea de Conturi despre hoțiile gestionate de Ștefăniță Munteanu, săgeata lui Miță Ciolacu și finul premierului Marcel Ciolacu – Ziarul Incisiv de Prahova

Transelectrica este condusă de Ștefăniță Munteanu, finul lui Marcel Ciolacu și apropiat al nepotului său, Miță Ciolacu. Miță Ciolacu este...

Turism5 zile inainte

Ghid turistic al parcurilor naturale din judeţul Vâlcea

În inima României, departe de agitația orașelor și a vieții moderne, se află județul Vâlcea, o perlă a naturii încă...

Uncategorized5 zile inainte

Astăzi este ultima zi în care profesorii beneficiază de tarife preferențiale la Dare to Learn – cel mai mare eveniment educațional din Europa

București, 30 aprilie 2024 – Astăzi este ultima zi în care personalul din sistemul de învățământ preuniversitar și universitar din România beneficiază...

Exclusiv5 zile inainte

SGR RETURO încalcă flagrant legea/ SGR nu livrează ce a promis (I) – Ziarul Incisiv de Prahova

RetuRO, administratorul SGR, funcționează cu finanțare exclusiv privată și are rolul de a asigura transparența asupra cantităților de ambalaje pentru...

Uncategorized5 zile inainte

Acer se angajează să colecteze 50 de tone de deșeuri de plastic din mediul înconjurător prin intermediul parteneriatului cu Plastic Bank

Colaborarea ajută la prevenirea pătrunderii în ocean a echivalentului a 2,5 milioane de sticle de plastic și sprijină mijloacele de...

Uncategorized5 zile inainte

BenQ SW272U a câștigat premiul TIPA 2024 pentru cel mai bun monitor foto profesional

Cel mai performant monitor 4K de 27 inch pentru fotografi, cu precizie superioară a culorilor și calibrare hardware București, România...

Exclusiv6 zile inainte

WHITE TOWER (XXXI – b)/Sub protectia politistilor corupti, gruparea de criminalitate economico-financiar organizata (din dosarul WHITE TOWER) a pus „laba” si pe Termo Ploiesti! – Ziarul Incisiv de Prahova

Încă de la finele anului trecut am întreprins demersuri pentru a obține cifrele exacte privind dinamica pensionărilor în Poliția Română...

ExclusivO săptămână inainte

Avem multe locuri libere și la ISU, pline de ”salarii nesimțite”, ”privilegiați”, ”necontributivi”, locuri ce abia așteaptă să fie umplută cu cetele asmuțate odinioară de USR si PLUS (REPER) – Ziarul Incisiv de Prahova

Procurorii au început audierile în Dosarul Mineriadei din 1990, la 34 de ani distanță de la violentul incident. Ion Iliescu,...

ExclusivO săptămână inainte

PSD Prahova nici nu știi, cât de mic începi să fii! Candidatura lui Nicolae Drăgan la Primăria Târgsoru Vechi respinsă de Judecătorie! Se caută un nou candidat!

Lovitură usturătoare pentru PSD-ul condus de Virgiliu Nanu! După ce au anunțat cu surle si trâmbițe și au mers cu...

TurismO săptămână inainte

Combate stresul și oboseala cu o vacanță relaxantă la munte

Viața modernă ne supune zilnic la o serie de factori de stres care ne pot afecta semnificativ starea de bine....

UncategorizedO săptămână inainte

Inaugurarea Showroom-ului Caritabil Royal Charity

Craiova, 26 Aprilie 2024 – Asociația Incubatorul de Vise anunță cu entuziasm lansarea showroom-ului caritabil Royal Charity, un proiect menit...

Știrile Săptămânii