Connect with us

Exclusiv

EDITORIAL/G L I S S A N D O – M I L I T A R – C I V I L (IV)

Publicat

pe

Retrospectivă şi perspective între oniric si realitatea abordarii demilitarizării unor structuri din sistemul de securitate naţională (IV)
Pentru continuitatea temei abordate până acum, simt nevoia ca, aici, să-i reproduc lui Radu Tudor (pe care nu-l simpatizez deoarece, în opinia mea strict personală, este un dalmaţian cameleonic) un articol mai vechi, „Demilitarizarea serviciilor secrete românești”, care vine, cumva, să contureze mai bine ce s-a scris până în prezent.

                                                     Sase structuri, o singura „exceptie”.
<< Subiectul demilitarizarii serviciilor secrete romanesti a aparut in anul 2003, in urma unei dezbateri in cadrul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Prima sedinta pe 2004 a CSAT a reluat aceasta discutie, existand premise clare ca procesul demilitarizarii sa inceapa anul acela, nu intamplator, fiind cel in care Romania intra in NATO.
Toate serviciile de informatii din Romania si structurile departamentale, cu o singura exceptie, aveau forma de organizare militara când Tudor a scris articolul. Centrala serviciului si directiile subordonate sunt unitati militare, cu indicativ, comandant, loctiitori, sef de stat major, regulamente militare etc. In aceasta situatie sunt Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, Directia Generala de Informatii a Apararii din MApN (cu cele doua ramuri, Directia Siguranta Militara – intern si Directia de Informatii si Reprezentare Militara – extern), Serviciul Independent de Protectie si Anticoruptie din Ministerul Justitiei. Exceptia o constituie Directia Generala de Informatii si Protectie Interna din Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), care dupa ce a avut organizare militara si doua indicative binecunoscute, UM 0215 si UM 0962, a fost demilitarizat in cadrul procesului ce a cuprins intreg MAI.

                                                                         Controlul civil
Singura exceptie in privinta organizarii militare a serviciilor secrete pana in prezent a fost acceptarea unei conduceri civile la nivelul directorului serviciului (cu rang de ministru) si a adjunctilor acestuia (cu rang de secretar de stat). De asemenea, acestia isi pot angaja pe functii de consilieri persoane civile. Acest prim pas a fost considerat drept unul premergator controlului civil, democratic asupra serviciilor de informatii.
Controlul civil implica si existenta unor comisii comune parlamentare de control, cum este cazul SRI si SIE. In cazul celorlalte structuri, Comisiile de aparare, ordine publica si siguranta nationala din Camera Deputatilor si Senatului au creat subcomisii de control pentru domenii specifice sau cheama la audieri pe sefii respectivelor structuri.
Tot o forma de control civil este si faptul ca sefii serviciilor secrete din Romania sunt toti numiti de cei mai inalti factori politici, care au acces la putere prin alegeri democratice. Presedintele Romaniei numeste in functie seful SRI, SIE si SPP, iar prim-ministrul pe sefii structurilor departamentale: DGIA, DGIPI si SIPA (siluită şi omorâtă între timp). In schimb toti sunt instalati in functie prin acceptul CSAT, ceea ce implica un acord intre Presedinte si prim-ministru.

                                                  DGIA, singurul serviciu militar de informatii
Singura structura informativa ce urma a ramane pur militara era DGIA, dat fiind faptul ca face parte din MApN. Aceasta structura culege in proportie de 90 la suta informatii ce privesc amenintari cu caracter militar. Este firesc ca ea sa fie condusa de un general cu experienta. Exista voci care spun ca pe viitor si DGIA, care este in subordinea directa a ministrului Apararii (civil si el), ar putea avea un sef civil. Dar acesta ar avea nevoie de o prea lunga perioada de adaptare cu specificul muncii de informatii militare pentru a fi efficient (adevăr valabil şi la celelalte Servicii, dar nu se pune!!). In plus, ramura de informatii externe (DIRM) este subordonata si sefului Statului Major General si apare in structura SMG ca J2 si are o traditie de peste 100 de ani in domeniul atasaturii militare.
Discutiile pe tema demilitarizarii serviciilor secrete erau incurajate de reprezentanti ai NATO si de partenerii occidentali ai Romaniei.
Nu ştim ce au păţit între timp, pentru că au renunţat să ne mai demilitarizeze. Probabil au înţeles ce haos s-ar fi produs cu civilian susţinută de ei!

                                                                   Largirea bazei de recrutare
In marea lor majoritate, serviciile secrete din comunitatea informativa a NATO au structuri civile. Exista insa si exceptii, cum ar fi Italia.
Acest proces era considerat ca extrem de important pentru evolutia serviciilor de informatii romanesti inspre democratie deplina. Cel mai important beneficiu este acela al largirii bazei de recrutare. Specialisti civili in economie, sociologie, psihologie si alte domenii vor putea fi atrasi mult mai usor in randurile serviciilor. Procedura angajarii lor se va simplifica prin eliminarea rigorilor specifice unui viitor cadru militar, iar acestia vor aduce un suflu proaspat in institutie. Implicit, procentul schimbarii de personal, care este inca o problema serioasa de ani buni in serviciile secrete romanesti, va creste semnificativ. In plus, in cazul unor persoane incompatibile care au grade de colonel sau general, nu va mai fi nevoie sa se astepte varsta pensionarii pentru ca acesta sa fie scos din activitate. Trecerea in rezerva presupune acum o procedura destul de greoaie, pentru gradul de general fiind nevoie de semnatura presedintelui.

                                                                              Costuri mari
Problema demilitarizarii nu era una foarte simpla. De la acceptarea ideii pana la punerea in practica erau pasi importanti. Din punct de vedere financiar, militarii din structurile informative pierdeau avantaje importante. Platile compensatoriii pentru hrana si echipament inseamna sume bune in solda unui ofiter. In acest caz trebuie gasite compensatii ce pot fi acordate celor care devin din militari, civili. Schimbarea intregii conceptii privind managementul resurselor umane, a formularisticii, a modului de organizare, pensiile militare ce trebuie acordate celor care trec in rezerva sunt doar cateva aspecte din problematica demilitarizarii, ce implica mari costuri. Dar beneficiile sunt indiscutabile si procesul trebuie finalizat cat mai urgent. >>

Cu ce nu suntem de acord? Fix cu concluzia, potrivit căreia beneficiile ar fi discutabile!

Aşadar, până aici, Radu Tudor a surprins suficient de riguros efectele la vedere ale demilitarizării, dar a ajuns la o concluzie greşită, aceea potrivit căreia „Dar beneficiile sunt indiscutabile si procesul trebuie finalizat cat mai urgent.”
Demilitarizarea serviciilor secrete ar avea mai multe consecințe sarcopenice asupra organizaţiei militare în ansamblul ei.  Ierarhia, responsabilitatea, onoarea, disciplina etc. nu vor mai fi sub autoritatea legii militare.
Patriotismul într-un serviciu militar are altă forţă forţă, profunzime şi este conştientizat şi trăit, parcă, mai cu toată fiinţa militarului aflat sub jurămând şi slujind sub drapel. Nu ştiu cum este la alte naţii, dar în românism aşa este! S-ar produce un sindrom caracterizat prin pierderea progresivă şi generalizată a contentului activităţilor informative-operative care îşi vor pierde forţa (performanţa), se vor “dilua”, cu riscul de apariţie al unor efecte adverse, cum ar fi dizabilitatea organizatorică şi funcţională a respectivului Serviciu secret, calitate de muncă scăzută şi, finalmente, sucombarea în propria neputinţă, marasm.
Apolitismul (care nici astăzi nu este prea respectat de capii serviciilor) va ieși și el de sub incidența regulii de fier a interdicției militare. Intrarea în civilie, comerţul (trocul) politic sau alte păcate lumești nu sunt lucruri pe care, ca cetățeni, ni le dorim la un serviciu special secret. Nimic nu se compară cu sentimentul că siguranța cetățeanului și a comunității se află în mâinile unor fii ai patriei.

                       DIRECŢIA GENERALĂ DE INFORMAŢII ŞI PROTECŢIE INTERNĂ A MAI

”Doi şi un sfert” transformat într-un cal orb şi şchiop


Serviciul secret al MAI a purtat de-a lungul timpului diverse denumiri: U.M 0215, U.M 0962, iar după demilitarizarea din anul 2002 Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă şi Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă.Dar denumirea care a prins în spaţiul public şi care va rămâne probabil în istorie, va fi acest joc de cuvinte: ”doi şi un sfert”în loc de ”215”. Acestă denumire conţine şi o anumită doză de simpatie din partea opiniei publice, creându-i o anume celebritateîn ciuda unui scenariu aplicat permanentîn scopul discreditării şi prezentarea structurii de informaţii a internelor ca un adevărat ”bau-bau” naţional.
Se pare că tocmai această celebritate, datorată în primul rând activităţii desfăşurate, i-au adus şi „sucombarea” în două rânduri, în nişte momente extrem de controversate. Nici până în prezent nu sunt clarificate motivele reale ale desfiinţărilor repetate ale serviciului secret al MAI, cele făcute publice stârnind mai mult nedumerire decât certitudini. De fiecare dată serviciul a renăscut din propria-i cenuşă, ajungând în topul structurilor de intelligence din România. De această dată se pare că lucrurile stau altfel, fiindcă cei care au pus la cale anihilarea lui ”doi şi un sfert” au dorit să nu mai rămână piatră de piatră, să fie practic ştearsă amintirea lui.
La o analiză mai atentă, gestul luiDragoş Tudorache, ministrul de interne din Guvernul Cioloş, nu are nici o raţiune, dar ridicarea tuturor documentelor de la serviciile judeţene şi centrale pentru a face să dispară orice urmă a activităţii acestui serviciu,spune mai mult decât vor autorii să fie făcut public. Desfiinţarea lui ”doi şi un sfert” de Guvernul Cioloş este o copie la xerox a desfiinţării SIPA, serviciul secret al Ministerului Justiţiei în anul 2006. În ambele cazuri, documentele operative ale ofiţerilor, care constituiau în primul rând cazurile aflate în lucru, dar şi arhiva, au fost ridicate cu o grabă mai mult decât suspectă şi depozitate în nişte locaţii secrete. Din acel moment situaţia arhivelor a devenit incertă, nimeni nu ştie condiţiile în care sunt păstrate documentele şi mai ales cine are acces la ele, dacă au fost accesate fraudulos şi mai ales dacă conţinutul lor a fost sau este folosit în jocuri obscure.
Urmatorul ministru de Interne, Carmen Dan, a făcut publică informaţia că serviciul secrete al Internelor va deveni operaţional100% din data de 1 iulie 2017. Erau geu de crezut cele spuse de oficialul MAI, mai ales pentru cei avizaţi cu subiectul, după ce au fost ridicate din mapele ofiţerilor operativi şi hârtiile care nu prezentau nici o valoare, iar majoritatea cadrelor, circa 85%, au fost forţate să iasă la pensie sau au migrat spre alte structuri ale MAI.
La momentul desfiinţării, serviciul avea circa 1.800 de angajaţi. Au rămas doar cei foarte tineri, oameni fără experienţă în munca informativ-operativă, fără arhivă. Nici măcar regimul comunist imediat după război nu a procedat în acest mod, la constituirea noilor structuri informative ale statului, au păstrat profesioniştii din sistem, arhivele vechilor structuri au constituit baza de plecare a celor noi.O structură de informaţii ca să devină funcţională, luând-o de la zero, fără profesioniştii care să-i îndrume pe noii veniţi, are nevoie de un timp apreciabil pentru a începe să miroasă cu ce se mănâncă munca într-un domeniu atât de sensibil.
Softul implementat pe bani europeni, înlocuit cu unul al SRI
Carmen Dan a mai spus că situaţia de la DIPI nu se poate compara cu aceea de la SIPA, că arhiva nu a plecat din instituţie şi nu a fost distrusă, având un back-up într-un sistem electronic. Oare? Chiar să nu ştie că întreaga activitate operativă a celor de la ”doi şi un sfert” se afla pe un soft creat în baza unei proiect european cu bani europeni, circa 5 milioane de euro şi că softul respectiv a fost înlocuit cu un soft al SRI-ului de către ”cârtiţele” infiltrate de acelaşi SRI şi tot conţinutul activităţii secrete este cunoscut până la punct şi virgulă de serviciul concurent?
În realitate softul DIPI a fost înlocuit în mod nelegal de către ultimul şef al structurii, Rareş Văduva, cel care a rămas ca interimar până la desfiinţarea serviciului, cu un soft al SRI-ului.
Mai nou pe tema DIPI a izbucnit un nou scandal, cu mize adânci privind controlul acestui serviciu secret: cine va numi şeful acestei structuri – guvernul prin ministrul de interne sau preşedintele cu avizul CSAT?
Citeşte şi https://www.cotidianul.ro/soft-de-20-de-milioane-de-euro-si-1-000-de-dosare-distruse/
Alba-neagra
Indiferent de numele pe care l-a purtat structura informativă a MAI, obiectivele principale le-au constituit cunoaşterea riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor pe zona de competenţă a Internelor, pentru asigurarea unei abordări eficiente şi integrate a situaţiei operative, în vederea aplicării legii şi susţineri statului de drept şi a democraţiei.
”Doi şi un sfert” a fost înfiinţat la 1 februarie 1990 la iniţiativa lui Gelu Voican Voiculescu, iniţial sub denumirea de Direcţia Specială de Informaţii, subordonată direct ministrului de interne.
În luna mai 1998, pentru a acoperi scandalul ”Ţigareta”, CSAT a decis desfiinţarea U.M.0215, pe motivul pueril că unitatea a preluat în rândurile ei foste cadre din poliţia politică de dinainte de 1989 şi că serviciul şi-a depăşit atribuţiile legale. Activitatea a fost catalogată de membrii CSAT de la timpul respectiv drept o formă mascată de poliţie politică.Din ”doi şi un sfert” au rezultat două servicii, Serviciul de Protecţie al MI, condus de Virgil Ardelean, şi Direcţia Generală de Investigare a Criminalităţii din Poliţia Română, condusă de Constantin Dârnă.
În aprilie 1999, Constantin Dudu Ionescu, ministru de interne, a semnat ordinul de înfiinţare al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie a MI, U.M 0962, la conducere pe filieră politică ajungând Virgil Ardelean. În 5 octombrie 1999, Direcţia de Investigare a Criminalităţii din Poliţia Română a fost integrată ca Diviziune de Informaţii din U.M 0962, reuşind în scurt timp să spargă monopolul SRI în domeniul informaţiilor interne.
În 2001, Adrian Năstase, printr-o OUG, a autorizat U.M 0962 să utilizeze ”mijloace tehnice specifice”, adică să intercepteze telefoanele în regie proprie în procesul de obţinere a informaţiilor, cu mandat de la judecător, fără a mai trece pe la SRI. În anul 2012, de asemenea printr-o OUG, şeful DGIPI, cu rang de secretar de stat şi cei doi adjuncţii, subsecretari de stat au fost numiţi prin decizie a premierului, nu prin ordin al ministrului de interne.
În anul 2013, DGIPI, s-a reorganizat prin înfiinţarea DIPI.
În noiembrie 2016, printr-o altă OUG, structura a fost desfiinţată şi s-a decis înfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă şi militarizarea acesteia şi punerea sub control parlamentar. De fapt, până la această ora, noua structură informativă a MAI nu are un nume. Inclusiv pe site-ul MAI, la capitolul organigramă apare structura ca direcţie în cadrul ministerului, cu un secretar de stat şi doi subsecretari de stat, ca ordonator terţiar de credite în finanţarea directă a ordonatorului principal de credit.

                                                                      Campanie de recrutări
Faţă de fostul, actualul ”doi şi un sfert” este doar mârţoagă chioară şi şchioapă.Principala misiune, culegerea de informaţii de interes pentru poliţie, mai ales cele legate de combaterea fenomenului de ”crimă organizată”, au fost eliminate, domeniul trecând exclusiv în aria de competenţă a SRI. Să fi fost acesta miza desfiinţării serviciului?
Militarizarea serviciului este o chestiune pe care nimeni nu a înţeles-o, deşi în procesul de aderare la UE, la capitolul ”justiţie şi afaceri interne”, demilitarizarea structurii de informaţii a MAI a fost o condiţie obligatorie de îndeplinit în vederea aderării.
A început o campanie masivă de recrutări, unitatea funcţionând ”la nivel de microorganism”, atât la centru, cât şi la structurile judeţene.
Într-o adevărată campanie hei-rupistă se întocmesc de zor fişele pentru posturile care vor fi încadrate, urmând ca începând cu data de 1 iunie 2017 să înceapă masiv recrutările pentru personalul de execuţie. Posturile de conducere se pare că au fost deja adjudecate, prin organizarea de concursuri, după principiul ”câştigă cine este stabilit”.Recent, în parlament au fost operate mai multe modificări legislative în legătura cu nou înfiinţata structură de informaţii. Deocamdată nu se cunoaşte numele viitorului comandant al serviciului, actualul şef Mihai Cristian Mărculescu nu este în graţiile puterii, pentru legături cu Teodor Atanasiu, el urmând să fie schimbat.
De ce să facem din DGIPI un fel de moașă comunală, care să facă de toate, când și așa are destule pe cap? Cunoaşteţi bine ce s-a întâmplat cu demilitarizarea acestei unităţi!
Printr-o ambuscadă de tip „Marțea Neagră”, PSD a deturnat legea de organizare a celei mai controversate structuri de informații din România: Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), adică departamentul de informații al Ministerului de Interne,  poreclit “Doi și-un sfert”. DGPI a rămas exclusiv sub autoritatea ministrului de Interne, după ce un punct esențial în lege a fost schimbat pe ascuns. Miza acestei „preluări ostile de lege, bazate pe un fals” era controlul asupra arhivei DGPI unde s-ar afla documente incriminatorii la adresa șefului de atunci al PSD, Liviu Dragnea. Au dispărut, astfel, avizul CSAT și ierarhizarea militară. Același serviciu a monitorizat organizația “Dragnea – Tel Drum” în 2011.
Operațiunea a vizat afacerile cu bani publici ale grupării, zeci de licitații, controlul real al firmei Tel Drum, lucrări fictive, donații suspecte la partid, cercuri relaționale și de influență.
Ministrul Carmen Dan, șefa absolută a DGPI după promulgarea legii, a fost consiliera lui Liviu Dragnea la CJ Teleorman. De atunci, pe cei doi îi leagă servicii mai vechi.
Apoi, Velea a facut-o de oaie! Chiar de ţap, am zice.
Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, l-a numit pe controversatul colonel Tiberiu Silviu Dumitrache la conducerea serviciului de informații al ministerului. Circul dracului!
Colonelul Dumitrache este un apropiat al fostului deputat PSD Sebastian Ghiță și ginerele sindicalistului Liviu Luca.
Procurorii anticorupție l-au acuzat pe Dumitrache de mai multe infracțiuni de corupție în dosarul legat de deturnarea fondurilor operative ale serviciului secret de la Interne. În primă fază, procurorii DNA l-au făcut „scăpat” pe Dumitrache.
Numirea lui Dumitrache vine în contextul în care urmează alegerile locale și parlamentare. În ultimii 30 de ani, cadrele temutului serviciu secret „Doi și-un sfert” au fost suspectate că se ocupau de filarea liderilor politici încă de la înființare, ba chiar au filmat vizita Regelui Mihai, în 1994.
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, declara în urmă cu câțiva ani că „serviciul DGPI a fost pus total de domnul Nica la dispoziția domnului Vanghelie, a lui Mitică Iliescu și a lui Voicu, parlamentarul”. Cine l-a preluat acum?
                                                                Dumitrache, numit de Vela
Ministerul Afacerilor Interne a transmis printr-un comunicat de presă că, începând cu data de 20 ianuarie 2020, prin ordin al ministrului afacerilor interne, Ion Marcel Vela, a încetat împuternicirea colonelului Petru – Răzvan Măgură în funcția de director general al Direcției Generale de Protecție Internă și cea a lt.- colonelului Lucian – Mihai Popa în funcția de prim-adjunct al directorului general al DGPI.
„Cu aceeași dată, prin ordin al ministrului afacerilor interne, domnul colonel Tiberiu – Silviu Dumitrache, directorul Direcției Contrainformații, a fost împuternicit să exercite funcția de director general al Direcției Generale de Protecție Internă a MAI”, se menționează în comunicatul ministerului.
                                                                         Anchetat de DNA
Serviciul secret al ministerului de interne, cunoscut sub numele de „Doi și-un sfert” (dar care are numele oficial de Direcția Generală de Protecție Internă – DGPI), a fost implicat într-un uriaș scandal de corupție în toamna anului 2016. Atunci au fost puși sub acuzare de către Direcția Națională Anticorupție nu mai puțin de 24 de ofițeri.
Printre ei se aflau foști șefi ai serviciului secret: comisarul șef Rareș Văduva, chestorul principal de poliție Gheorghe Nicolae, chestorul principal de poliție Gelu Marin Oltean, chestorul Nelu Zărnică, comisarul șef Gheorghe Popa și comisarul șef Ioan Dorin Popa.
Toți, susține DNA, se lăfăiau pe banii alocați informatorilor DGPI.
Comisarul șef Silviu Dumitrache, director general al Direcției Protecție Internă din DGPI, adică șeful contrainformațiilor, apare în rechizitoriul cauzei ca fiind complice la cheltuirea fictivă a unor fonduri. Cu toate acestea, deși ar fi trebuit să fie primul care să descopere ilegalitățile, DNA nu l-a pus sub acuzare. Bergenbier, prietenii ştiu de ce!
                                              Dumitrache și-a acoperit colegii în dosarul DNA?
Procurorii DNA au descris cu lux de amănunte faptele colonelului Silviu Dumitrache, pe atunci șeful contrainformațiilor din serviciul secret al Internelor. Adică, numărul 3 din serviciul secret. Culmea, Dumitrache avea toate motivele să ancheteze ilegalitățile de la „Doi și-un sfert”, datele fiind deja descoperite de către o comisie de control a fondurilor operative de la Direcției.

* *
                         Oricum, a fost o luptă teribilă, vorbea lui Nenea Iancu. Şi, cică ar continua!
De morbul reformării serviciilor secrete şi al modernizării / actualizării legislaţiei nu a scăpat nici Preşedintele Iohannis. După instalarea în funcţie, în primul mandat, spunea: ”Noul Parlament are multă treabă în domeniul securității naționale. Împreună cu consilierii mei am numărat încă o dată și am constatat că este nevoie de modernizarea sau îmbunătățirea a cel puțin 12 legi din domeniul securității naționale, din care jumătate se referă la munca Serviciilor.
Pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale scrie:
„…Buna funcţionare a instituţiilor din domeniul securităţii naţionale şi de apărare este direct determinată de asigurarea unui cadru legislativ care să corespundă provocărilor actuale. Din această perspectivă, legile aflate acum în vigoare necesită o adaptare la noile concepte de securitate, la contextul internaţional şi la statutul României de stat membru NATO şi UE.
Astfel, a fost demarată revizuirea și armonizarea prevederilor actualelor acte normative în sensul clarificării terminologiilor confuze, eliminării acelor prevederi care sunt depăşite şi aducerii la zi a conceptelor şi instrumentelor necesare asigurării securităţii naţionale.
Pe bune?! A fost demarată? Când, în 2004-2005, adică acum 15 ani?!!
Astăzi, în schimb, raporturile politice sînt mai puţin clare. Şi poate de aceea nimeni nu se mai grăbeşte să propună o nouă reformă.

EDITORIAL/G L I S S A N D O – M I L I T A R – C I V I L (III)

EDITORIAL/G L I S S A N D O – M I L I T A R – C I V I L  ( II )

EDITORIAL/Retrospectivă şi perspective între oniric si realitatea abordarii demilitarizării unor structuri din sistemul de securitate naţională

Exclusiv

Abuzurile PNL la Filipestii de Padure/Intimidari cu Politia Locala Filipestii de Padure pentru a stopa campania si distribuirea ziarului Incisiv de Prahova si/sau ale unor alte materiale de campanie

Publicat

pe

De

APEL AL PARTIDEI ROMILOR PRO-EUROPA SUCURSALA PRAHOVA: VOTATI BOGDAN TOADER LA CONSILIUL JUDETEAN, VOTATI CANDIDATII PSD

„Apel catre comunitățile de romi din județul Prahova și către liderii Partidei Romilor Prahova. Va rog , ca in data de 27 septembrie 2020, să vă mobilizați și să ieșiți la vot, asa cum sunteti învățați. Stiu că sunteți responsabili și vreți ca noi sa o ducem mai bine. PSD a fost aproape de noi întotdeauna, de aceea noi considerăm că acest partid cu o doctrină de stânga, care ne-a aparat drepturile, merită votat.
De aceea vin cu rugămintea la dumneavoastră, pentru a ii ajuta pe acești oameni, pentru că eu fac echipă cu dânșii, fiind candidat la Consiliul Judetean Prahova pe listele Partidului Social Democrat.
Va promit ca voi fii alături de dumneavoastră ori de câte ori este nevoie, asa cu am demonstrat- o întotdeauna. Si, să nu uităm de Președintele nostru dnul Bogdan Toader, un om cu o mare valoare, cu un caracter mai rar întâlnit, un om popular și modest care a fost alături de oamenii necăjiți. Vă mulțumesc din suflet tuturor care ne-ati fost alături, mulțumesc colegilor mei care au fost alături de noi in această campanie electorală .
Votați PSD!
Votați BOGDAN TOADER! (Ionel Marghiolescu).

Citeste in continuare

Exclusiv

COMUNICAT/APEL AL PARTIDEI ROMILOR PRO-EUROPA SUCURSALA PRAHOVA: VOTATI BOGDAN TOADER LA CONSILIUL JUDETEAN PRAHOVA, VOTATI CANDIDATII PSD

Publicat

pe

De

APEL AL PARTIDEI ROMILOR PRO-EUROPA SUCURSALA PRAHOVA: VOTATI BOGDAN TOADER LA CONSILIUL JUDETEAN, VOTATI CANDIDATII PSD

„Apel catre comunitățile de romi din județul Prahova și către liderii Partidei Romilor Prahova. Va rog , ca in data de 27 septembrie 2020, să vă mobilizați și să ieșiți la vot, asa cum sunteti învățați. Stiu că sunteți responsabili și vreți ca noi sa o ducem mai bine. PSD a fost aproape de noi întotdeauna, de aceea noi considerăm că acest partid cu o doctrină de stânga, care ne-a aparat drepturile, merită votat.
De aceea vin cu rugămintea la dumneavoastră, pentru a ii ajuta pe acești oameni, pentru că eu fac echipă cu dânșii, fiind candidat la Consiliul Judetean Prahova pe listele Partidului Social Democrat.
Va promit ca voi fii alături de dumneavoastră ori de câte ori este nevoie, asa cu am demonstrat- o întotdeauna. Si, să nu uităm de Președintele nostru dnul Bogdan Toader, un om cu o mare valoare, cu un caracter mai rar întâlnit, un om popular și modest care a fost alături de oamenii necăjiți. Vă mulțumesc din suflet tuturor care ne-ati fost alături, mulțumesc colegilor mei care au fost alături de noi in această campanie electorală .
Votați PSD!
Votați BOGDAN TOADER! (Ionel Marghiolescu).

Articolul COMUNICAT/APEL AL PARTIDEI ROMILOR PRO-EUROPA SUCURSALA PRAHOVA: VOTATI BOGDAN TOADER LA CONSILIUL JUDETEAN PRAHOVA, VOTATI CANDIDATII PSD apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Citeste in continuare

Exclusiv

Votează Bogdan Toader- Președintele Consiliului Județean Prahova! Poziția 4 pe buletinul de vot!Votează Alianța pentru Prahova!

Publicat

pe

De

ÎNTÎLNIRE ION ILESCU-ALAN GREEN Jr.

Mai dezinformează şi presa americană

Sloganul Mc Donald e dorit la Bucureşti!

„Doresc să vă felicit şi vă mulţumesc pentru intervenţia promptă şi eficace la Departamentul de Stat, atunci cînd au apărut dezinformările din presă referitoare la pretinsa nerespectare de către România a măsurilor adoptate de Consiliul de Securitate în legătură cu criza din Golf” – ION ILIESCU.

„Dacă ar fi să mă adresez românilor, le-aş spune că ţara lor are un mare viitor (…) Cred că. România a fost ţara cea mai oprimată în cei 45 de ani de totalitarism dintre toate statele est-europene. Şi îi doresc acum o perioadă de relaxare şi bunăstare. Acesta este şi un slogan al firmei Mc Donald – pe care aş dori să-l văd la Bucureşti – dar aş dori mai presus de toate ca românilor să li se ofere în sfîrşit bunăstarea pe care o merită!” – ALAN GREEN JR.

NOTA BENE

După succesul obţinut în cursul zilei de sîmbătă, cu prilejul depunerilor de coroane la troiţa de la Universitate, domnul llie Ştefănescu a luat hotărîrea întemeierii ligii „Fără violenţa”. Însemnul ligii, sîntem informaţi, va fi un gigafon.

Ziarul Libertatea din 26 septembrie 1990 pag. 1-a ►

Caricatură de ANDO

• Procuratura României denunţă o acţiune concertată de calomniere, de compromitere a acestei instituţii • Arhivă secretă ce produce „legende” • Un „acuzator public” chemat in judecată de 11 procurori • Cine se teme de o anchetă parlamentară? • O „polemică” cu o victimă sigură: prestigiul unei instituţii fundamentale a statului
Prin forţa împrejurărilor post-revoluţionare, Procuratura s-a aflat şi se află în prim-planul interesului public. În consecinţă, a fost şi este un subiect foarte controversat atît în presă, cît şi în discuţiile dintre „simpli cetăţeni”. Primele critici – devenite între timp cronice – s-au referit la modul, să-i spunem nefericit, în care această instituţie – singura rămasă în picioare în domeniul investigaţiei penale, după 22 decembrie -a reuşit să se descurce în problema „teroriştilor”, să întocmească şi să probeze actele de trimitere în judecată ale membrilor fostei camarile ceauşiste. Acuzele, atacurile s-au extins cu timpul, devenind tot mai decise, mai demolatoare, focalizîndu-se în ultima vreme asupra celor ce compun Procuratura. Respectînd, sui ganeris, ierarhia locului, după „rechizitoriul” întocmit de anumite publicaţii procurorului general al Republicii, au urmat alte „acte de acuzare”, au venit la rînd şefi de direcţii, servicii. Ce se reproşează multora dintre cei ce compun Procuratura României? Multe, şi deloc mărunte: imoralitate, duplicitate politică, abuzuri grave. Un „tablou de personal” de-a dreptul halucinant care îl dinamitat nu numai reputaţia unor înalţi demnitari ai iustiţiei, dar a reuşit să pulverizeze, prin dubiile provocate în rîndul publicului, o bună parte din prestigiul unei instituţii fundamentale a statului.

Cu riscul de a repeta poza dubitativă a „marelui” Ulianov, ne-am întrebat (şi nu numai noi) ce-i de făcut? Dacă acuzele se confirmă, adică sunt reale, de ce cei denunţaţi rămîn în posturi; dacă nu, de ce acuzatorii rămîn în libertate? Pînă cînd o comisie parlamentară îşi va spune poate cuvîntul în acest caz, e bine să aflăm ce gindesc cei deveniţi in ultimele luni din acuzatori de meserie, acuzaţi. Iată-ne, aşadar, invocînd „transparenţa” (pe care statul de drept o impune oricărei instituţii publice) la sediul Procuraturii Generale. Şi pentru că în tot acest „scandal de presă” e vorba în ultimă instanţă, de pesonalul acestei instituţii, batem la uşa compartimentului de resort – Direcţia de organizare, studii şi criminologie. Ne primeşte şi ne este interlocutor dl. procuror CONSTANTIN VIRGIL IVAN, director adjunct.

– De ce tace Procuratura, domnule procuror?

– Nu tace. Şi-a spus cuvîntul în cadrul unor conferinţe de presă, apoi 11 dintre cei calomniaţi de „România Mare” au făcut deja plîngeri penale împotriva autorilor.

– Şi totuşi, atacurile continuă. Nu credeţi că tot acest „război psihologic” prejudiciază în primul rînd prestigiul institutiei dv.?

– Este perfect adevărat. De altfel, este unul din scopurile acestei acţiuni premeditate de calomnii.

– Deci susţineţi că este vorba de calomnii…

– Da. Instituţia noastră care a deranjat pe mulţi în ultima vreme prin anchetele întreprinse, care în procesul de epurare a elementelor compromise din propriile structuri a scos din rîndurile procurorilor mai multe persoane, a devenit ţinta unor atacuri represive ce urmăresc nu numai vendeta dar si compromiterea, inhibarea chiar a anchetatorilor, provocarea unei stări de anxietate; de provizorat în cadrul Procuraturii.

– Cum probaţi că este vorba doar de calomnii?

– Simplu. Punînd la dispoziţia celor interesaţi toate datele de personal referitoare la acuzele ce se aduc procurorilor. De altfel mulţi dintre noi doresc chiar o anchetă în acest sens pe care s-o efectueze o comisie parlamentară, anchetă care va demonta, sîntem siguri, acest mecanismal denigrării îndreptat împotriva noastră.

– Un mecanism?…

– Exact. Cei ce profesează calomnia uzează de un procedeu simplu: pornesc de Ia un fapt real; un fapt benign din viata ori activitatea profesională a unui procuror pe care îl deturnează, îl încarcă cu minciuni. Alt procedeu – confuzia premeditată de persoane ori „compunerea” unei biografii prin adiţionarea de date personale ale mai multor oameni.

– Puteţi şi exemplifica?

– Da şi vă pun la dispoziţie documentele respective. Dumneavoastră, tuturor celor interesaţi. Iată, s-a făcut mult caz despre o „aventură” a celui ce este astăzi procuror general la Turnu Severin, încheiată cu o „plimbare” a acestuia prin oras în… costumul lui Adam. Acuzaţia – urmăriţi „tehnologia” – porneşte de la un fapt real, singurul de acest fel în analele instituţiei noastre, petrecut în… 1957 în Turnu Severin şi al cărei „erou” a fost, e drept, un procuror – E.M. -, altul însă decît cel acuzat, care la vremea respectivă era… student la Cluj. Deci un fapt real, cît mai şocant dacă se poate, cîteva „confuzii” savant administrate şi „legenda” e gata.

– De unde informaţiile pentru această, „fabrică de legende”?

– E vorba – sîntem siguri în cea mai mare parte a cazurilor – de arhiva personală a fostului procuror Dan Mirescu.

De aici provine „materia prima” a dezinformării şi calomniei.

– O arhivă personală?!

– Da. Dl. Mirescu a fost un procuror cu foarte multe probleme – să le zicem elegant – de disciplina, de etică profesională. Atît de multe – dosarul său personal este impresionant nu numai ca volum – încît rămîi uimit cum un asemenea om a putut supravieţui în cadrul Procuraturii. Şi a supravieţuit totuşi. Cum? Prin şantaj, ameninţîndu-şi superiorii că dacă împotriva sa se va lua vreo măsură coercitivă, va face cunoscute datele pe care le-a cules cu osîrdie de-a lungul anilor împotriva lor. Pe vremuri ameninţa cu memorii la c.c. Acum are la dispoziţie o anumită presă.

– Înseamnă totuşi că datele respective erau intr-un fel compromiţătoare?

– Pentru unii, poate. Nu pentru cei atacaţi de dl. Mirescu după ce domnia sa a fost destituit din Procuratură pentru grave abateri de la etica profesiei. Nu uitaţi apoi aplombul acestui domn, faptul ca unii se temeau de lipsa lui de scrupule, că preferau să tacă decît să devină victimele denunţurilor sale calomnioase. Să nu omitem faptul că arhiva lui personală era întocmită „la un pahar”, după vorbe, că ea nu urmărea adevărul ci şantajul, că s-a întocmit pe principiul „reţine numai ce poate compromiţător”. Această – să-i spunem – trunchiere în documentare e folosită şi în cadrul actualei sale „campanii justiţiare”. Îl acuză de pildă, pe procurorul şef al Capitalei (funcţie pe care pesemne dl. Mirescu o viza, după Revoluţie) de „hoţii”. De ce? Pesemne că la vreun chef (activitate foarte dragă domniei sale) a aflat că omul res-
pectiv a avut ceva probleme prin 1984 pe cînd era procuror la Bacău. Da, a avut „probleme”, adică a supărat prin exigenţă şi intransigenţă conducerea Miliţiei din judeţ. Drept care aceasta a sesizat Procuratura Generală cum că procurorul ce le devenise indizerabil ar fi exercitat presiuni asupra unui inculpat, anchetat pentru trafic de influentă, să declare că o parte a banilor primiţi ajungeau la… miliţie. Faptul nu s-a confirmat, ancheta Procuraturii Generale stabilind că este vorba de o „mişcare tactic㔑 a conducerii miliţiei judeţene. Pentru dl. Mirescu, însă a fost de ajuns pentru brodarea unei calomnii, pentru a putea folosi cuvinte tari, expresii suburbane. Iată tactica folosită în toate acuzaţiile ce sînt aduse, procurorilor.

– Am înţeles că sînteţi de acord să puneţi Ia dispoziţia presei orice document care să ajute Ia informarea exactă a opiniei publice. Includeţi aici si dosarul de personal al d-Iui Mirescu?

– Bineînţeles. Este un dosar interesant. Iată, de pildă, acest document, o declaraţie a domniei sale, făcută la numai doi ani de la numirea sa de procuror. „Am luat cunoştinţă de referatul – scrie dînsul – Direcţiei VI, din Procuratura R.S.R., în ceea ce mă priveşte, cu referire la abaterile disciplinare pe care le-am săvîrşit în luna noiembrie 1967. Am luat cunoştinţă de propunerea făcută, în sensul îndepărtării mele din funcţia de procuror. Deoarece doresc cu toată convingerea să lucrez în cadrul procuraturii, deoarece din punct de vedere profesional m-am achitat de sarcinile pe care le-am avut, vă rog să-mi permiteţi să continui să funcţionez în calitate de procuror, pentru a mă putea reabilita din punct de vedere disciplinar şi a confirma din de vedere profesional”, Înţeleg, dacă consideraţi necesar să funcţionez şi la una din unităţile de procuratură din afara razei teritoriale a Municipiului Bucureşti”.

– Pare, e drept, interesant. Prin urmare, vom reveni.

Val VOICULESCU
Dan CONSTANTIN

 

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

• MINUTA OFICIALĂ

Aflat într-o scurtă vizită de lucru în ţara sa de origine, ilustrul doctor în democraţie DORU BRAIA a desfăşurat o amplă activitate, avînd contacte numeroase, cu persoane mai mult sau mai puţin oficiale, cu rude şi prieteni, cu necunoscuţi. Pe agenda ultimei zile au figurat vizite protocolare la sediul Partidului Naţional Ţărănesc – Creştin şi Democrat (fără sediu, cum se spune în „Dreptatea”), unde s-a informat despre ultimele sciziuni şi eforturile care se fac pentru regruparea, într-o formulă de centru-piaţă a efectivelor disponibile şi la sediul Grupului pentru Dialog Social (pe Calea Victoriei), unde a dialogat pe tema ultimelor cercetări desfăşurate de grup, propunînd soluţii de finanţare din străinătate a acestora, în absenţa fondurilor retrase de către Ministerul Culturii. Totodată, domnul Doru Braia a fost primit la reşedinţa sa din str. Armindeni (fosta Casă Pană), insuficient refăcută de pe urma asediului din iunie, de către domnul deputat Ion Raţiu. Domnia sa, recent întors de la mare, unde a oferit o serie de îndrumări utile marinarilor noştri dezorientaţi, l-a informat pe domnul Braia în legătură cu progresele pe care le face văzînd cu ochii, sindicalismul român, precum şi o propunere pe care aceştia i-au făcut-o de a prelua, în calitate de amiral, conducerea flotei. Activităţile oficiale ale domnului, Braia vor continua pînă la o nouă expulzare – după cum ne-a informat confidenţial o persoană din anturajul domnului ministru de interne Doru Ursu. Se vehiculează mai intens şi ideea unei posibile întîlniri Braia-Chiţac.

• SĂ NE RESPECTAM PRINCIPIILE

Citim sub titlul „Domnul Adrian Păunescu amînat” în „Indiscret” nr. 3, una dintre publicaţiile editate de către concernul „TOPAZ”, următoarele: „În epoca tuturor posibilităţilor pe care o traversăm, presiunile făcute asupra domnului Miron G. Tohane pentru a nu continua publicarea odioasei stenograme (n.n. – a unei furtunoase şedinţe a Uniunii Scriitorilor din 1971) nu sînt decît apă de ploaie. Totuşi, ele au dus la întreruperea momentană a publicării acestui document revelator ce conţine opinia tovarăşului Adrian Păunescu, în legătură cu scandalul Paul Goma. O vom da pubicităjii în numărul viitor, întrucît unul dintre principiile după care încercăm să ne conducem este acela de a spune totul pentru a vindeca totul. Asta, spre folosul cititorilor, dar mai ales al istoriei literaturii noastre din perioada comunistă”. Aşteptăm deci, numărul 4 al „Indiscretului”, pentru a vedea în ce măsură promisiunea şi principiul mai sînt valabile din momentul în care Adrian Păunescu a intrat cu depline drepturi în familia „Topaz”…    

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 26 septembrie 1990 pag. 2-a ►

Ziarul Libertatea din 26 septembrie 1990 pag. 3-a ►

Ziarul Libertatea din 26 septembrie 1990 pag. 4-a ►

VOCI DIN ETER

Comentarii de Emil Hurezeanu, difuzate de „Europa Liberă”, marţi, 18 şi miercuri, 19 septembrie, orele 20

A avut loc la Strasbourg la Consiliul Europei şi sub egida acestui organism, colocviul internaţional „Europa, căi spre democraţie”, cu subtitlul „Consiliul Europei şi arhitectura Europei”. Emblema ar putea sugera că aici europenii, prin reprezentanţii lor, îşi propun să schiţeze un fel de plan arhitectonic pentru Comunitatea Europeană Comună mai mult sau mai puţin dorită de toată lumea, de la Atlantic la Urali, ca să-i cităm şi pe Charles  de Gaulle şi pe Mihail Gorbaciov. Sînt la Strasbourg, pentru a discuta direcţiile ideale şi reale ale democraţiei europene miniştrii şi foşti oameni de stat, preoţi, jurnalişti şi scriitori din întreaga Europă din Statele Unite si Canada, chiar şi din Albania sau, dacă vreţi, foşti miniştri şi actuali miniştri, foşti militanţi şi actuali senatori sau uneori – este cazul Doinei Cornea – foşti disidenţi şi actuali disidenţi. Lista lor nu este completă, ei sînt peste 200.

La Strasbourg drumurile europene spre democraţie sînt parcurse, în echipe de lucru, în după-amiaza zilei de marţi, s-au desfăşurat concomitent seminarii de discuţii despre instituţiile puterii, echilibrul puterilor în stat şi rolul mediilor de informare. La această masă rotundă a fost şi intervenţia lui Stelian Tănase, redactorul-şef al săptămînalului „22” şi membru al Grupului de Dialog Social de la Bucureşti, privind situaţia socială a presei libere din România.    

Spuneam că la Strasbourg au sosit şi foşti disidenţi şi actuali miniştri, cum este cazul lui Bronislaw  Gieremek, dar şi foşti şi actuali disidenţi. Am spus că este cazul în primul rînd, al Doinei Cornea. Doamna Cornea a avut, în timpul dimineţii de marţi, în planul reuniunii, o scurtă intervenţie, de 10-15 minute, privind conformismul şi ideologia ca realitate est-europeană cu aplicaţie specială în cazul românesc. Prezenţa Doinei Cornea a fost salutată, de secretarul general al Consiliului Europei, doamna Catherine Lalumiere, ca o voce reprezentativă a României. 

Cu modesta demnitate cunoscută, doamna Doina Cornea a ţinut insa să precizeze că nu reprezintă România la acest colocviu european, ci, eventual, forţele democratice ale acestei ţări. Detractorii Doinei Cornea din ţară pot fi deci liniştiţi. Ar trebui însă să-i neliniştească faptul că la această reuniune de primă importanţă la nivel european nu au fost invitaţi oficial domnul Adrian Năstase şi compania şi nici chiar redactorul-şef al publicaţiei „Democraţia”, de la Bucureşti, ceauşistul reconvertit Eugen Florescu. Şi asta întrucit chiar pentru Eugen Florescu şi galeria se vorbeşte despre democraţia de la Bucureşti, aici, în capitala Europei…

Dar să revenim la cuvîntul Doinei Cornea. Domnia sa a spus că statul de drept si democratic european ar trebui să se bizuie pe respectul cetăţenilor săi, dar şi pe libertatea lor. În virtutea libertăţii sale asumate individual devine responsabil. Avem nevoie de libertatea şi responsabilitatea cetăţenilor săi. Marasmul post-totalitarismului românesc – a spus Doinea Cornea – provine tocmai din negarea acestei libertăţi cetăţeneşti fundamentale în România de azi.

Situaţia dramatică actuală din ţară – a continuat dînsa – se explică în primul rînd prin suita de confiscări şi rapturi la care s-a dedat şi se dedă puterea. A confiscat o revoluţie spontană a tinerilor, ei n-au fraternizat în România, precum în Polonia sau Cehoslovacia, în revolta lor şi de aceea revoluţia lor a putut fi furată şi deturnată uşor.

Puterea a confiscat apoi, treptat, după 22 decembrie, limbajul democratic simulînd schimbarea la faţă, dar menţinînd sau readaptînd la normele acestui totalitarism clandestin structuri politice şi administrative comuniste. După păstrarea Procuraturii cu aceeaşi componentă şi competente abuzive, a intervenit transformarea securităţii în servicii secrete care manevrează şi supraveghează în continuare, mai la sumbru, mai la lumină societatea civilă. Statul de drept, care aparent a fost instituit în România – a continuat Doina Cornea – este subminat aici periodic şi înlocuit cu un regim de teroare – vezi intervenţiile minerilor, mai ales cea din 14-15 iunie, la Bucureşti; vezi episodul Tîrgu Mureş sau moartea misterioasă a peste 40 de femei şi „bărbaţi ale căror cadavre au fost descoperite în groapa comună de la cimitirul Străuleşti.    

La menţinerea stării de anormalitate din România contribuie deopotrivă şi mentalitatea faţă de putere, de supuşi ai guvernanţilor, care continuă să acţioneze şi să reacţioneze cu clişeele totalitare, repudiind adversarul, şi transformînd în inamic partenerul de dialog cu opinii diferite. Doamna Doina Cornea şi-a încheiat remarcabila interventie, foarte aplaudată de altfel, printr-un apel adresat Consiliului Europei şi, în general, organismelor europene de a susţine forţele si tendinţele autentic democratice din România, compartimentele active ale societăţii civile, tineretul, presa liberă şi democrată.

Puterea post-totalitară din România trebuie descurajată in aspiraţiile sale epigonice, iar ajutoarele oficial acordate guvernului de la Bucureşti să se condiţioneze de dovezi ale faptului democratic şi nu de promisiuni oratorice – a continuat Doina Cornea. Intervenţia domniei sale, repet, în plenul acestui impresionant Congres internaţional european al democraţiei, care este de fapt reuniunea de la Strasbourg a fost urmată de un omagiu adus persoanei doamnei Cornea de preşedinţele Portugaliei, Mario Soares, care a condus lucrările din acea dimineaţă. Preşedintele portughez a arătat că înţelege foarte bine poziţia Doinei Cornea şi situaţia actuală din România pentru că şi ţara sa, Portugalia, a trecut printr-o perioadă similară ele tranziţie de la totalitarism la democraţie, prin paranteza luptelor pentru putere şi apetitul totalitar.

Spre deosebire de Comunitatea Economică Europeană, Consiliul Europei îşi propune un nivel mai general de cooperare intereuropeană pe baza unor direcţii mai puţin lucrative decit cele ale Pieţei Comune: respectul drepturilor omului, democraţia şi libertatea. Consiliul reuneşte 22 de state membre şi mai multe State, cum ar fi Uniunea Sovietică, Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia şi Polonia, care au, deocamdată, un statut special, pe lingă Consiliul Europei, în aşteptarea atribuirii Statutului de membru plin.

România şi Albania nu sînt încă integrate în Consiliu. România aspiră însă la statutul de invitat special pe lingă Consiliul Europei. Audierea care a avut loc în Adunarea parlamentară a Consiliului Europei, la Innsbruck, în Austria, la sfîrşitul lui iunie, în prezenţa, unor oficialităţi de la Bucureşti, inclusiv a unor membri ai opoziţiei parlamentare şi ai societăţii, civile, a marcat un prim test, nu însă eliminatoriu. 

La 1 octombrie, Consiliul Europei va dezbate în plen, în Adunarea sa parlamentară; cererea Bucureştiului şi tot atunci va da şi soluţia. Evoluţia evenimentelor din ţară în ultimele luni a îngreunat procesul, de decizie respectiv sau, altfel spus, l-a simplificat, dar, din păcate pentru noi, negativ. Democratizarea ţării cunoaşte un curs sinuos, un curs în care minusurile predomină.

Prin deschiderea sa multinaţională, practic paneuropeană, prin mijloacele de care dispune Consiliul Europei – cele financiare nu sînt şi cele din urmă – acest organism a devenit un fel de turn de observaţie al continentului pentru perspectiva imediată.

În aceste două zile cazul României, nu a fost discutat în mod special, fiind o reuniune intelectuală mai mult decit una politică şi cu un caracter mai
apărat normativ. Dar cazul românesc a fost unul de referinţă. După experienţa tragică a ceaşismului care a marginalizat ţara noastră, România cunoaşte din nou o actualitate politică descurajantă, îngrijorătoare şi de excepţie în Europa.

Doina Cornea şi Stelian Tănase au fost singurii invitaţi oficiali din România şi asta cred că spune destul despre interesul pe care Consiliul Europei îl arată cu precădere societăţii civile româneşti, sectoarelor ei autentic democratice.

România a fost evocată şi în alocuţiunea de sinteză din dimineaţa de miercuri, susţinută între alţii de americanul Robert Antall, directorul Centrului de Studii Strategice Internaţionale de la Washington, „Să nu uităm forţele democratice din această ţară” – a spus Robert Antall.

Situaţia din România, derapajele de la sau chiar coliziunea cu principiile democratice nu este desigur, singulară. Ea se repetă şi în alte ţări post-totalitare într-o formă sau alta, dar la un nivel mai puţin îngrijorător. A fost una din concluziile neformulate în mod expres, însă una din concluziile participanţilor la colocviul de la Strasbourg din aceste zile.

Există pericolul abandonării Europei blocurilor ideologice create artificial, în favoarea mei Europe subminate de naţionalisme înguste şi intolerante faţă de valorile comune ale democraţiei şi umanismului. Or, în România, prin pasivitatea sau chiar prin concursul activ al guvernanţilor, se înregistrează în prezent această tentaţie. Ar fi suficient să menţionăm excesele de la Tîrgu Mureş.

Într-un moment în care Europa acreditează conceptul societăţii civile ca factor autentic al democraţiei politice, tot România se înregistrează negativ, prin manifestările de autoritarism, perspectiva îngustă în problemele minorităţilor, practicarea unui dirijism al informaţiilor prin mediile oficiale şi mai ales minciuna, ca procedeu de guvernare.

Nu Europa va renunţa, la valorile ei, ci România va trebui să-şi asume valorile Europei. Altminterea, noi, românii, privind spre Europa, vom spune – aidoma poetului, dar fluierînd a pagubă: „Azi o vedem şi nu e”.

 

Citeste in continuare

Parteneri

Ultimile stiri locale

Exclusiv17 ore inainte

Abuzurile PNL la Filipestii de Padure/Intimidari cu Politia Locala Filipestii de Padure pentru a stopa campania si distribuirea ziarului Incisiv de Prahova si/sau ale unor alte materiale de campanie

APEL AL PARTIDEI ROMILOR PRO-EUROPA SUCURSALA PRAHOVA: VOTATI BOGDAN TOADER LA CONSILIUL JUDETEAN, VOTATI CANDIDATII PSD „Apel catre comunitățile de...

Exclusiv2 zile inainte

COMUNICAT/APEL AL PARTIDEI ROMILOR PRO-EUROPA SUCURSALA PRAHOVA: VOTATI BOGDAN TOADER LA CONSILIUL JUDETEAN PRAHOVA, VOTATI CANDIDATII PSD

APEL AL PARTIDEI ROMILOR PRO-EUROPA SUCURSALA PRAHOVA: VOTATI BOGDAN TOADER LA CONSILIUL JUDETEAN, VOTATI CANDIDATII PSD „Apel catre comunitățile de...

Exclusiv3 zile inainte

Votează Bogdan Toader- Președintele Consiliului Județean Prahova! Poziția 4 pe buletinul de vot!Votează Alianța pentru Prahova!

ÎNTÎLNIRE ION ILESCU-ALAN GREEN Jr. Mai dezinformează şi presa americană Sloganul Mc Donald e dorit la Bucureşti! „Doresc să vă...

Exclusiv4 zile inainte

Candidatul la Primaria Blejoi – Preşedintele Organizaţiei Blejoi a Partidului Prahova în Actiune, Stelian Aurel Grigore – cercetat penal in 3 dosare pentru savarsirea mai multor infractiuni dar si pentru fraudarea bugetului local al comunei Blejoi

Invitația la dezbaterea electorală dintre Bogdan Toader și Iulian Dumitrescu, lansată de jurnalistul Marius Visarion, a fost acceptată cu promptitudine...

Exclusiv5 zile inainte

Iulian Dumitrescu fuge de confruntarea cu Bogdan Toader

Invitația la dezbaterea electorală dintre Bogdan Toader și Iulian Dumitrescu, lansată de jurnalistul Marius Visarion, a fost acceptată cu promptitudine...

Exclusiv6 zile inainte

Model de administratie liberala/GROAPA DE GUNOI DIN ARICESTII RAHTIVANI/(III)/Provocare publica privitor la acest subiect

Avand in vedere reactiile cu privire la serialul dezvaluirilor noastre „Model de administratie liberala/INCENDIU LA GROAPA DE GUNOI DIN ARICESTII...

ExclusivO săptămână inainte

Bogdan Novac, fiul fostului demnitar comunist Aurel Novac – OFERTA politica pentru brezeni

Stimati cititori, va prezentam, mai jos, oferta politica a candidatului avocat, fiul fostului demnitar comunist Aurel Novac, fost ministru al...

ExclusivO săptămână inainte

Model de administratie liberala/UN BREZEAN PENTRU BREZENI/VECHIUL SI NOUL CANDIDAT NAE NICOLAE FEREASTRAERU – PRIMARUL CARE A VANDUT CRUCEA BREZENILOR, dand-o, printr-o suveica, in propietate private

Dupa ce am prezentat si dezvaluit in exclusivitate modelele de administratie liberala propuse de PNL Prahova – “Tragi-comedia din „statul...

ExclusivO săptămână inainte

Votează Bogdan Toader- Președintele Consiliului Județean Prahova! Poziția 4 pe buletinul de vot!Votează Alianța pentru Prahova!

Cu toate ca”Regina” PNL Prahova „plange” si asta o face de obicei atunci cand eclozeaza mai multe si apare lupta...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Model de administratie liberala- Filipestii de Padure – Prahova/Falsuri, abuzuri, delapidari, distractii la mare si nu numai, totul pe banii publici/Clanul Sportivilor (I)

Cu toate ca”Regina” PNL Prahova „plange” si asta o face de obicei atunci cand eclozeaza mai multe si apare lupta...

pariuri tenis pariuri tenis
Social2 săptămâni inainte

Ti se potrivesc mai bine optiunile de pariuri tenis dinaintea sau din timpul partidei? Afla acum!

La prima vedere, ofertele de pariuri tenis nu par foarte spectaculoase, intrucat marii jucatori au cote destul de mici in...

Știri din județ2 săptămâni inainte

#Reset Plastic!

Pentru a proteja mediul înconjurător, Kaufland România a introdus în premieră în magazine un sistem nou de colectare a recipientelor...

Exclusiv2 săptămâni inainte

UPDATE/Haosul dintr-o institutie publica din subordinea primarului liberal Adrian Dobre, un primar garantat de Andrei Volosevici/Adrian Vaida este trimis la deschiderea anului scolar de către șeful Poliției Municipale, Manea Cristian, chiar daca gardianul public a fost in contact cu persoane depistate cu Covid!

(Preluare Inpolitics): Fostul primar pedelist al sectorului 3, Liviu Negoiță, vicepreședinte de partid de guvernămînt și desemnat inclusiv premier la...

Cultură2 săptămâni inainte

Care este aranjamentul potrivit pentru trandafirii lungi, florile preferate ale femeilor?

Aspectul elegant al trandafirului cu tulpină lungă a făcut din acesta una dintre cele mai populare flori existente. Ca simbol...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Model de administratie liberala/UN NOU INCENDIU, IERI SEARA, LA GROAPA DE GUNOI DIN ARICESTII RAHTIVANI, la firma unde candidatul PNL la Primaria ARICESTII RAHTIVANI – Mihai Viorica – este agent IMOBILIAR (II)

Incendiu la Ecomaster Service, din nou, si seara trecuta. Deci, temerile cetatenilor din comuna Aricestii Rahtivani sunt din ce in...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Personalizări huse sau carcase Huawei P20 Pro și cele mai importante caracteristici ale acestora

Husele și carcasele pentru telefon sunt accesorii esențiale pentru protejarea telefoanelor, dar acestea arată şi personalitatea ta, datorită modului în...

Știrile Săptămânii