OPINIE/Ce s-ar putea ascunde în spatele refuzului de astăzi al Președintelui Iohannis de a numi în funcții cheie acele doamne procuror, în frunte cu Adina Florea?

Discutăm tot mai des concepte de reîntoarcere în natură: căutăm locuințe departe de aglomerările urbane, încercăm să cultivăm pământul din jurul casei, să ne bucurăm de roade proaspete și necontaminate de chimicale, să respirăm aer curat, să trăim în liniște… pe cât posibil. Ne dorim tot mai mult să ne desprindem de agitația orașului, renunțând măcar în weekend sau în vacanțe la telefon, tabletă, laptop și televizor, alegând zone în care conexiunea la știri și stres pur și simplu nu există. Dar ce ne facem cu ustensilele fără de care chiar nu concepem viața de zi cu zi? Ce ne facem fără frigider, de exemplu?

Demult în istorie, dar și în zilele noastre, foloseam și mai folosim beciurile pentru a păstra băuturi și carnea sărată sau afumată. Dar în perioada Renașterii devenise clar că beciul e o soluție insuficientă, așa că au apărut ghețăriile: gropi acoperite cu un capac izolant, în care se așezau alternativ straturi de paie sau rumeguș si gheață. În ghețării, aerul rece cobora spre baza gropii, păstrând astfel temperatura scăzută din iarnă până vara.

Să nu uităm că inclusiv bunicile noastre găteau zilnic, așa că produsele proaspete – carne, pește, legume, fructe – nu necesitau depozitare.

La începutul secolului trecut au apărut răcitoarele, sau dulapurile cu gheață – cum li se mai spune și astăzi în limba turcă: buzdolabı. Adică niște dulapuri din lemn, cu pereți dubli și un compartiment deasupra, căptușit cu tablă, în care se depozita gheața. Un asemenea dulăpior nu consuma curent și asigura temperatura scăzută și constantă pentru alimentele sau sticlele din interior, de dimineața până seara, chiar și așezat într-un loc însorit. Dar existau inconveniente. Gheața era destul de scumpă, transportul ei era dificil, iar răcitoarele în sine erau prea scumpe pentru omul de rând. Nu este de mirare că ele se gaseau cel mai adesea în hoteluri și restaurante sau în locuințele celor înstăriți.

Primele frigidere în forme asemănătoare celor de astăzi, au apărut în jurul anilor ´30, după ce a fost descoperit freonul ca agent de răcire, după mai multe încercări eșuate care utilizau gaze toxice. Producția de masă a început după 1945, cu toate că, în primii ani de comercializare, un frigider era aproape de două ori mai scump decât o mașină, iar mâncarea congelată era un produs de lux. Totuși, erau folosite deja pe scară largă în industrie si comerț.

După anii ´70-80, s-a descoperit că freonul afectează stratul de ozon al planetei, așa că a fost înlocuit cu tetrafluoretanul, iar de atunci s-a căutat obținerea unor frigidere cât mai fiabile, cu consum redus de energie, mai ecologice.

Astăzi, frigiderul este un obiect indispensabil la oraș, în zona rurală, ba chiar și în regiuni lipsite de energie electrică – frigiderele cu absorbție, care pot fi utilizate în rulote și remorci, precum și în locuințe lipsite de energie electrică, pot fi alimentate de la orice sursă de căldură: gaz (natural sau propan) sau kerosen.

Poate că de alte electrocasnice ne putem lipsi – televizor, radio, chiar și aparatul de aer condiționat, dar frigiderul nu mai este unul dintre ele. De fapt, el este cel mai vândut electrocasnic din România, pentru că omul modern s-a obișnuit să cumpere produse en gros, mai ieftine, pe care le păstrează în frigider și congelator pentru a le avea oricând la îndemână, la fel de proaspete. Să nu uităm că înghețata, cu ani în urmă, o cumpăram direct de la producător și trebuia să o consumăm pe loc. Acum, lângă ea stau cuburile de gheață, la discreție, care ne răcoresc băuturile în orice anotimp.

Frigiderele se produc in culorile, formele și dimensiunile cele mai variate, de la cele mai mici, de patru litri, în care încap doar șase doze de bere, până la cele mai mari, de înălțimea unui om și late de un metru, cu capacitate de șase sute de litri. Cât despre culori, de la clasicul alb, care a dominat piața zeci de ani, acum găsim frigidere roz, negre sau cu diverse desene.

De la cele mai simple „cutii de gheață” care doar conservau alimentele la rece, astăzi frigiderele pot include decongelare automată, apă refrigerată şi gheaţa, direct de la dozatorul din uşă!

(surse foto emag.ro)