EXCLUSIV/MINISTERUL AFACERILOR INTERNE: „ȘPĂGILE TELEFONICE REPREZINTĂ INFORMAȚII CLASIFICATE”

Constituția României ne spune la art. 30 și 31 că acele informații care ar aduce prejudicii siguranței naționale nu pot fii făcute publice. Astfel, în cuprinsul art.15[1] și 17[2] din Legea nr.182/2002 privind  protecția informațiilor clasificate legiuitorul a prevăzut explicit care informații intră în categoria informațiilor protejate. Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Interne nu dă doi bani pe Lege și clasifică, după bunul blac, orice informații care prejudiciază interesele de grup criminal organizat care conduc această instituție și, bineânțeles, „factorii decizionali” dispuși să încalce orice lege în schimbul unei „șpăguțe”.

În urma unor informații primite de ziariștii Redacției Incisiv de Prahova cu privire la faptul că șeful IPJ Galați „nu ar suporta concurența subalternilor” în ceea ce privește comiterea de ilegalități și abuzuri petnru satisfacerea unor interese personale dar și ale unor apropiați ai acestuia, am demarat o amplă investigație.

Pentru a ne „frânge” investigația, atât M.A.I. cât și I.G.P.R. susțin că achizițiile de servicii și telefonie mobile fac parte din categoria informațiilor clasificate… deci, informațiile primite încep să prindă contur: indivizii din M.A.I. certați cu Legea și bunele moravuri (corupți/coruptibili așa cum ne arată presa din toate colțurile țării) sunt numiți în funcții manageriale în M.A.I. și Poliție tocmai pentru a-i proteja pe cei care i-au numit (de regulă, cu sprijin politic -de la partidul „șmecher” din județ – se fac aceste numiri în M.A.I. și Poliție). Bineânțeles că IPJ Galați nu a dat curs solicitării noastre nr.1155/11.07.2018 doar ar fii însemant să recunoască abuzurile pe care le comite Mototolea Cornel, șeful IPJ Galați (individ care este confundat de subalterni ai acestuia cu instituția însuși – când pleacă Mototolea în concediu, tot personalul IPJ galați pleacă în concediu; când Mototolea pleacă la Parchet să dea declarații, tot personalul IPJ Galați face același lucru, când Mototolea se întâlnește cu indivizi dubioși, tot personalul IPJ galați participă ș.a.m.d. -… parcă te doare mintea, așa-i?).

Menționăm că polițiștii operativi (cu funcții de execuție) utilizează telefoanele mobile personale nu doar în scop personal ci și în interes de serviciu (citarea persoanelor, depistarea persoanelor pe rețelele de socializare, fotografiere și filmare a suspecților surprinși într-o activitate ilegală, primirea de informații operative etc.) aspect care nu face obiect al vreunui „decont”/„comodat” dintre angajat și structura M.A.I. Totodată, polițiștii operativi sunt obligați să efectueze servicii ilegale (neremunerate și/sau fără acordarea de timp liber corespunzător): grupe, treimi, permanențe dar și ore suplimentare care, deasemenea, nu sunt remunerate sau nu le este acordat timp liber suplimentar. În schimb, polițiștii și militarii operativi sunt obligați să răspundă la telefonul mobil personal oricărui „apel de serviciu” ceea ce reprezintă o gravă intruziune nejustificată în viața privată a acestora, conform aprecieirilor Comisiei de la Veneția[3].

       Mai mult, a fii polițist înseamnă a îndeplini atribuțiile din art.26 alin.(1) din legea nr.218/2002 și cap.IV din OUG nr.104/2001 nicidecum „atribuții suport” (medical, resurse umane, psihologic, secretariat, administrativ-logistic, IT, financiar-contabil etc.). Ori, faptul că M.A.I.-ul și-a subordonat Poliția judiciară cu încălcarea art.130[4] și 131 alin.(3)[5] Constituție evidențiază, fără echivoc (în opinia noastră), faptul că polițiștii din Poliția Judiciară și criminalistic (cu precădere) sunt intimidați și terorizați prin interemediul „apelurilor de serviciu” provenite de pe „telefoanele de serviciu” ale șefilor care au interese personale și/sau de grup criminal organizat, ilegale, în soluționarea unor dosare în care au un interes personal și/sau în favoarea unor persoane certate cu Legea (mai exact: trafic de influență, cercetare abuzivă, dare de mită etc.)

Iar toate aceste mizerii din M.A.I. comise de o mână de indivizi se răsfrâng (din păcate) asupra integrității profesionale și activității polițiștilor onești care sunt: terorizați, intimidați timorați cu cercetări și desfacerea contractului de muncă chiar de către cei care ar trebui să le asigure dotarea și protecția împotriva abuzurilor și ilegalităților – șefii lor. Bineânțeles că Parchetul, ca deobicei, doarme și-i lasă pe „big-boss milițieni” să-și facă mendrele în M.A.I. și Poliție!

(Cerasela N.).

[1] Articolul 15 În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:a) informaţii – orice documente, date, obiecte sau activităţi, indiferent de suport, forma, mod de exprimare sau de punere în circulaţie;b) informaţii clasificate – informaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea naţională, care, datorită nivelurilor de importanta şi consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate;c) clasele de secretizare sunt: secrete de stat şi secrete de serviciu;d) informaţii secrete de stat – informaţiile care privesc securitatea naţională, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranţa naţională şi apărarea tarii;e) informaţii secrete de serviciu – informaţiile a căror divulgare este de natura să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat;f) nivelurile de secretizare se atribuie informaţiilor clasificate din clasa secrete de stat şi sunt:- strict secret de importanta deosebita – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natura să producă daune de o gravitate excepţională securităţii naţionale;- strict secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natura să producă daune grave securităţii naţionale;- secrete – informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natura să producă daune securităţii naţionale;g) protecţie juridică – ansamblul normelor constituţionale şi al celorlalte dispoziţii legale în vigoare, care reglementează protejarea informaţiilor clasificate;h) protecţie prin măsuri procedurale – ansamblul reglementărilor prin care emitenţii şi deţinătorii de informaţii clasificate stabilesc măsurile interne de lucru şi de ordine interioară destinate realizării protecţiei informaţiilor;i) protecţie fizica – ansamblul activităţilor de paza, securitate şi apărare, prin măsuri şi dispozitive de control fizic şi prin mijloace tehnice, a informaţiilor clasificate;j) protecţia personalului – ansamblul verificărilor şi măsurilor destinate persoanelor cu atribuţii de serviciu în legătura cu informaţiile clasificate, spre a preveni şi înlătura riscurile de securitate pentru protecţia informaţiilor clasificate;k) certificate de securitate – documentele care atesta verificarea şi acreditarea persoanei de a deţine, de a avea acces şi de a lucra cu informaţii clasificate.l) produse geospaţiale – produsele analogice sau digitale obţinute prin prelucrarea informaţiilor geospaţiale, de tipul reprezentărilor cartografice constând în planuri topografice, cadastrale şi tematice, hărţi topografice, cadastrale şi tematice şi/sau înregistrări aerofotogrammetrice, imagini ortorectificate, ortofotoplanuri şi ortofotohărţi; m) înregistrare aerofotogrammetrică – înregistrarea analogică sau digitală realizată cu senzori aeropurtaţi activi şi/sau pasivi în spectrul electromagnetic; n) senzori aeropurtaţi de orice tip – echipamentul analogic sau digital, instalat pe o platformă aeropurtată ce detectează, indică şi/sau înregistrează obiecte sau fenomene prin intermediul energiei sau particulelor emise, reflectate sau modificate de diverse obiecte.

[2] Articolul 17 În categoria informaţiilor secrete de stat sunt cuprinse informaţiile care reprezintă sau care se referă la:a) sistemul de apărare a tarii şi elementele de baza ale acestuia, operaţiile militare, tehnologiile de fabricaţie, caracteristicile armamentului şi tehnicii de lupta utilizate exclusiv în cadrul elementelor sistemului naţional de apărare;b) planurile, precum şi dispozitivele militare, efectivele şi misiunile forţelor angajate;c) cifrul de stat şi alte elemente criptologice stabilite de autorităţile publice competente, precum şi activităţile în legătura cu realizarea şi folosirea acestora;d) organizarea sistemelor de protecţie şi apărare a obiectivelor, sectoarelor şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;e) datele, schemele şi programele referitoare la sistemele de comunicaţii şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;f) activitatea de informaţii desfăşurată de autorităţile publice stabilite prin lege pentru apărarea tarii şi siguranţa naţională;g) mijloacele, metodele, tehnica şi echipamentul de lucru, precum şi sursele de informaţii specifice, folosite de autorităţile publice care desfăşoară activitate de informaţii;h) produsele geospaţiale, cu excepţia înregistrărilor aerofotogrammetrice, pe care sunt reprezentate elemente de conţinut cu relevanţă în domeniul securităţii naţionale; h^1) înregistrările aerofotogrammetrice obţinute cu senzori aeropurtaţi de orice tip care operează în spectrul electromagnetic, cu rezoluţia spaţială mai mică de 15 cm, şi înregistrările aerofotogrammetrice obţinute cu senzori aeropurtaţi activi de tip digital care conţin mai mult de 9 puncte/m², pe care sunt reprezentate elemente de conţinut cu relevanţă în domeniul securităţii naţionale; i) studiile, prospecţiunile geologice şi determinările gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe kilometru pătrat, prin care se evaluează rezervele naţionale de metale şi minereuri rare, preţioase, disperse şi radioactive, precum şi datele şi informaţiile referitoare la rezervele materiale, care sunt în competenta Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat;j) sistemele şi planurile de alimentare cu energie electrica, energie termica, apa şi alţi agenţi necesari funcţionarii obiectivelor clasificate secrete de stat;k) activităţile ştiinţifice, tehnologice sau economice şi investiţiile care au legătura cu siguranţa naţională ori cu apărarea naţională sau prezintă importanta deosebita pentru interesele economice şi tehnico-ştiinţifice ale României;l) cercetările ştiinţifice în domeniul tehnologiilor nucleare, în afară celor fundamentale, precum şi programele pentru protecţia şi securitatea materialelor şi a instalaţiilor nucleare;m) emiterea, imprimarea bancnotelor şi baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor monetare ale Băncii Naţionale a României şi elementele de siguranţa ale însemnelor monetare pentru depistarea falsurilor, nedestinate publicităţii, precum şi imprimarea şi tipărirea hârtiilor de valoare de natura titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur şi a obligaţiunilor de stat;n) relaţiile şi activităţile externe ale statului român, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicităţii, precum şi informaţiile altor state sau organizaţii internaţionale, faţă de care, prin tratate ori înţelegeri internaţionale, statul român şi-a asumat obligaţia de protecţie.

[3] Prin urmare, obținerea unor imagini, informații din spațiul privat în care operează o persoană va constitui în marea majoritatea a cazurilor o ingerință în viața intimă a acesteia. De asemenea, s-a menționat că aspectele din viața privată care au fost capturate întîmplător cînd se opera în spațiul public tot se pot supune unei analize sub aspectul lezării vieții private.

[4] ART. 130 Politia instantelor Instantele judecatoresti dispun de politia pusa in serviciul lor.

[5] ART. 131 Rolul Ministerului Public (3) Parchetele functioneaza pe langa instantele de judecata, conduc si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, in conditiile legii.